Poate nu va trece de sferturile de finală, dar în mod sigur naţionala de fotbal a Islandei şi-a câştigat reputaţia de marea surpriză a Campionatului European din Franţa, mai ales după ce s-a impus, cu 2-1, în meciul cu Anglia din optimi.
Fără strălucire, fără idei de joc şi uşor îmbătrânită, cam aşa a părut Anglia, marea favorită a acestei întâlniri, în faţa Islandei. Chiar şi aşa, elevii lui Roy Hodgson au deschis scorul încă din minutul 5, când Wayne Rooney a transformat cu sânge rece un penalty acordat în urma unui fault aiurea comis de portarul Halldorsson.
Totuşi, deşi considerată o echipă mică, Islanda nu a capotat deloc. Ba chiar a egalat după numai trei minute, când Ragnar Sigurdsson a punctat în cel mai pur stil britanic, o aruncare lungă de la margine, o deviere şi o reluare din 6 metri în plasa porţii apărate de Joe Hart.
Incredibilul s-a produs în minutul 19, când Sigthorsson a marcat ceea ce avea să devină golul victoriei. Atacantul islandez punctând la prima sa şansă de gol avută la acest turneu.
Au urmat mai bine de 70 de minute în care Anglia s-a zbătut în van pentru a obţine măcar golul egalizator. Hodgson a forţat, a schimbat liniile, s-a agitat ca un pensionar nebun pe marginea terenului, dar nu a găsit soluţia izbăvitoare.
Anglia a punctat agresiv la posesia balonului şi a şutat des spre poarta adversă, dar prea puţine mingi i-au pus probleme bravului Halldorsson.
Islanda se impune cu 2-1 şi duce mai departe epopeea vikingă ce pare că a cucerit Campionatul European, iar dacă naţionala micuţului stat nordic s-a specializat mai degrabă într-un fotbal asemănător “Autobazei lui Sorin Cârţu”.
