Este un prim pas pe un drum foarte lung care ar putea conduce la producerea în interiorul animalelor de organe umane destinate transplantului.
Studiile conduse de Hiromitsu Nakauchi, genetician la universitatea Stanford, sunt primele de acest tip care obțin acordul guvernului după ce Japonia a schimbat regulile privind implantarea de celule umane.
Japonia cerea anterior cercetătorilor să distrugă, după 14 zile, embrionii în care au introdus celule umane și interzicea ca embrionii de acest tip să fie implantați în uterele animalelor pentru a se dezvolta.
Acest restricții au fost însă abandonate în martie.
“A durat aproape zece ani dar acum putem începe experimentele”, a afirmat Nakauchi.
Se dorește dezvoltarea de embrioni de animale (șoareci, șobolani sau porci) cu un anumit organ lipsă, cum ar fi spre exemplu pancreasul. Ulterior, vor fi implantate celule umane iPS destinate multiplicării pentru formarea pancreasului.
Embrionii vor fi ulterior introduși în uterul animalului, unde teoretic se vor dezvolta până la generarea unui pancreas uman în funcțional.
Studii preliminare au dat semne promițătoare, precum crearea de pancreas de șoareci în șobolani. Aceste organe reimplantate în șoareci au funcționat bine și au reglat nivelul de glucoză la șoarecii cu diabet.
Implantarea de embrioni de animale cu celule umane conduce la crearea a ceea ce se numește o “himeră”: o entitate formată atât din celule animale cât și umane, un proces care ridică probleme etice complexe.
Regulile variază de la o țară la alta: în SUA nu există restricții federație în timp ce alte țări interzic o durată de viață mai mare de două săptămâni.
Cercetători se tem că „himere” cu creier uman sau echipate cu celule reproductive umane ar ridica grave semne de întrebare asupra naturii reale a animalului testat.
Experții avertizează însă asupra faptului că a califica acest proces drept creare de „hibrizi uman-animal” este eronat. Există o mare diferență între “hibrizi și himere”, explică Dr M. William Lensch, consilier pe probleme de strategie la Școala de Medicină a Harvard.
“Într-un hibrid uman-animal, jumătate din ADN-ul fiecărei celule ar fi uman și jumătate animal, spre deosebire de o himeră uman-animal, care conține un amestec de celule deplin animale și altele în întregime umane”. “Este important să se folosească termenul adecvat”, a subliniat el.
Nakauchi asigură că echipa sa va da dovadă de o precauție extremă și nu va lăsa în prima etapă embrionii să ajungă la maturitate.
“Vom avea două etape de control în cursul dezvoltării embrionare a himerelor”, a adăugat Nakauchi. “În fiecare etapă, vom verifica prezența sau nu a celulelor umane în creier. Odată ce ne vom asigura de absența lor, vom trece la etapa următoare”.
