Dezvoltarea personală tinde să-și ducă sensul în derizoriu, prin repetiție și utilizare uneori forțată pentru anumite contexte. Ea este confundată uneori cu a face terapie (care la rândul ei este confundată cu a avea o “problema gravă”). Alteori, dezvoltarea personală este confundată cu tehnici de “manipulare”, atât de către cei care aud de ea, cât și chiar de către cei care aleg să beneficieze de ea.
Mai mult decât atât, multitudinea de informații pe această temă care inundă Internetul are și un revers al medaliei, și anume “comerțul” cu … dezvoltare personală sau, mai rău, înțelegerea greșită a conceptului, este de părere psihologul Laura Maria Cojocaru.
Astfel, pe lângă beneficiile incontestabile ale dezvoltării personale aplicate corect, există cel puțin 3 riscuri care îl pot îndepărta pe beneficiar de la adevăratul scop al ei:
- Confuzia. “Indiferent ce alegi să faci pentru dezvoltarea ta personală, atâta timp cât confunzi adevăratul ei înțeles cu orice altceva decât este, în loc să înveți, să aplici și să produci continuu transformare, atât în viață ta, cât și în a celor din jur, pierzi timpul făcând pe atotstiutorul, crezând că știi tu mai bine să-ți atingi obiectivele, și mai repede, și mai ușor decât te ghidează un specialist, deși până acum nu ai făcut-o. Este doar semnul unui orgoliu inutil”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI),
- Lipsa de asumare și aplicare până la capăt. “Poate că înveți, aplici, îi înțelegi sensul, dar te ferești să afle alții că ai făcut ceva pentru dezvoltarea ta personal; și asta, ca “să nu te judece”, în condițiile în care tocmai TU, persoană dezvoltată, cu abilitățile îmbunătățite, ești cel care-i poți “lumina”, îi poți ghida, ii poți face să se deschidă către alte perspective mai utile, mai plăcute. Și atunci te poți întreba pe bună dreptate: ce ai priceput din ce ai învățat?”, este de părere psihologul.
- Lipsa de exercițiu/aplicare concretă în practică. “Dacă nu-i înțelegi adevăratul sens, și anume cel al părții practice constante și de construire a unui model sănătos și echilibrat atât pentru ține cât și pentru cei din jur, degeaba afirmi că înțelegi importanța dezvoltării personale, degeaba te lauzi că știi și că ai făcut cursuri de x și de y, te lauzi că știi să a., că poți să b., că ești c., poate chiar că ești “mai bun decât alții”. O întrebare simplă apare aici: “știi X și ce faci cu asta?”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Ce avem de urmărit în mod sănătos atunci când mergem pe un drum al dezvoltării personale?
- Îmbunătățirea abilităților deja utilizate pentru a ne atinge obiectivele mai repede, mai ușor și mai plăcut.
- Accesarea unor resurse interioare mai puțin utilizate și dobândirea unor noi strategii de succes.
- Mărirea capacității de acceptare a propriei persoane și a celor din jur
- Mărirea capacitatiilor de adaptare și flexibilitate, având că rezultat accesul mai rapid la soluții.
- Creșterea capacității de sinceritate cu sine și cu ceilalți și dorința de a deveni un model pentru cei din jur prin concordanță între ceea ce spunem și ceea ce facem.
- Înțelegerea și aplicarea constanța a lucrurilor învățate astfel încât să devină un mod de viață.
- Capacitatea de a da și a cere feedback de la cei din jur (mărirea asertivității), înțelegerea faptului că în viață uneori ceri și iei, alteori e important să și dai.
- Observarea concretă, în planul practic, măsurabil, a obiectivelor atinse și, mai ales, observarea fiecărui pas făcut către acestea.
