Centrul European Cybercrime din cadrul Europol şi Federaţia Europeană a Băncilor derulează, în perioada 17 – 23 octombrie, o campanie de prevenire a celor mai întâlnite şapte tipuri de fraude în mediul online.
Campania face parte din manifestarea intitulată “Luna Europeană a Securităţii Cibernetice – The European Cyber Security Month (ECMS)”, de conştientizare a UE ce promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice şi companii, evidenţiind câteva măsuri simple pe care fiecare le poate lua pentru a-şi proteja datele personale, financiare şi profesionale, potrivit unui comunicat al DGPMB, transmis marţi.
“Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative şi greu de detectat. Începând cu însuşirea nelegală a calităţii de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relaţii de dragoste, autorii de astăzi fac tot ce pot să obţină ceea ce vor – banii şi/sau datele a cât mai multor persoane. Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a atinge mai multe scopuri: să obţină date personale, să pirateze conturile, să fure identitatea, să iniţieze plăţi ilicite în numele cuiva ori să convingă pe cineva să facă orice tip de activităţi împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click în astfel de situaţii poate compromite o întreagă organizaţie”, precizează DGPMB.
Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene şi state non-UE precum Columbia, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi Ucraina, 24 de asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional.
Pentru această campanie au fost elaborate materiale de promovare în 27 de limbi. Acestea includ informaţii şi recomandări despre cele mai întâlnite tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:
- frauda “Mesaj de la şef” – CEO fraud: vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plăţi, autorul sună sau trimite un email, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei
- fraude cu facturi – Invoice fraud: o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/ servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor
- phishing/ smishing/ vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un email, prin care te induc în eroare pentru a divulga date personale, financiare ori de securitate
- website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: autorii folosesc mesaje de tip “phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se şi colectează ilegal datele personale şi/ sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim, pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile
- iubire prefăcută – Romance scam: autorii pretind că sunt îndrăgostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă. Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de email sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii
- furtul de date personale – Personal data theft: autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tău
- fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: autorii îţi oferă oportunităţi “speciale” de investiţii cu profituri rapide sau îţi prezintă “oferte – bombă” de “chilipiruri” în mediul online.
