Din martie, clădirea Muzeului Național al Țăranului Român intră în consolidare, pentru a fi pusă în siguranţă în caz de cutremur.
Muzeul nu se va închide publicului.
Lucrările vor dura cel puțin doi ani și jumătate iar costul lor va fi de aproape 6 milioane de euro, bani obținuți de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, potrivit Agerpres.
Împrumutul a fost contractat de Ministerul Culturii.
Clădirea MNȚR este amplasată în Piața Victoriei din București, alături de Muzeul “Grigore Antipa” și de Muzeul de Geologie.
Piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor numi multă vreme bucureștenii – a fost pusă în anul 1912.
În baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906 semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, potrivit informaţiilor de pe site-ul MTNR.
De întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor s-a ocupat arhitectul N. Ghika-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe “un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.
După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, lucrările se va finaliza în 1941.
