În 2021, România va da, pentru a doua oară în istorie, Capitala Europeană a Culturii.
Titlul este conferit de Parlamentul European unui oraş sau mai multora, iar programul se derulează din 1985.
Avantajele acestui program sunt investiţiile făcute în clădiri şi evenimente cu caracter cultural. Din 2007, programul a cuplat câte un oraş din Europa occidentală cu un oraş din Europa Centrală şi de Est.
România a dat pentru prima dată o Capitală Europeană a Culturii în 2007, când Sibiu a deţinut titlul alături de Luxemburg. S-a marcat, astfel, momentul intrării României în Uniunea Europeană.
În 2021, un oraş din România va deţine titlul în tandem cu unul din Grecia. Iniţial, Ministerul Culturii de la noi a primit 14 candidaturi: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu Mureş.
Vineri, într-o ceremonie desfăşurate la Biblioteca Naţională a România, s-au anunţat cele patru oraşe finaliste: Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti.
La eveniment au participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, Steve Green, preşedintele juriului de experţi, şi Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.
Oraşul câştigător urmează a fi stabilit până la sfârşitul anului viitor. Până atunci, specialiştii recomandă revizuirea şi completarea candidaturilor, în august şi septembrie 2016 urmând a avea loc ultima etapă de selecţie.
