Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, contestația PSD asupra desemnării lui Ludovic Orban în funcție de prim-ministru după ce a fost demis prin moțiune de cenzură.
”1. A admis cererile formulate de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituţională între Președintele României și Parlamentul României, în legătură cu desemnarea de către Președintele României a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, prin Decretul nr. 82/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 6 februarie 2020.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Președintele Klaus Iohannis trebuie să desemneze urgent un alt prim-ministru, care va avea la dispoziție 10 zile pentru formarea unui nou guvern.
PSD nu va mai propune premierul, așa cum a făcut anterior cu Remus Pricopie, a anunțat deja Marcel Ciolacu.
Guvernul Orban a picat, în 5 februarie, prin votul Parlamentului, însă a doua zi, în 6 februarie, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat tot pe Ludovic ”întâiul” să formeze un nou guvern.
Numai că Orban a vrut să-și păstreze același Cabinet, astfel că merge la vot în Parlament, tot luni, cu aceiași miniștri.
Este un tertip utilizat de PNL pentru a ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Numai că nu i-a ieșit.
PSD a scris, în sesizarea către CCR, că ”nominalizându-l drept premier pe Ludovic Orban, Preşedintele României încalcă voinţa Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin recenta moţiune de cenzură”.
”Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Preşedintele României va declanşa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituţională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul declarat de a dizolva Parlamentul şi de a ajunge la alegeri anticipate”, se mai arată în sesizarea PSD.
Conform documentului, art. 89 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eşuate şi împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza, iar preşedintele României încalcă aceste dispoziţii, “declarând deschis că are ca scop alegeri anticipate, folosind ca mijloc nerezolvarea crizei guvernamentale mai mult de 60 de zile”, argumentează CCR.
“Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, semnalăm că este necesar, totodată, a se stabili conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale”, conchid cei de la PSD.
