Curtea Constituțională a României a amânat pe bandă rulantă, până pe 13 ianuarie 2021, deciziile importate pe care le avea pe ordinea de zi de miercuri.

Alegerile parlamentare din 6 decembrie au încurcat pronunțarea pe contestațiile depuse de Guvernul Orban și de parlamentari, de către cei 9 judecători ai Curții, care așteaptă să vadă cine va fi la putere în următorii 4 ani.

O contestație, depusă de USR şi UDMR, vizează legea prin care 46 hectare de la Romexpo au fost trecute de Parlament din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.

USR și UDMR au atacat la CCR legea privind „tunul imobiliar” de la Romexpo

Legea a fost adoptată, în 2 septembrie, cu voturile PSD, PMP și PNL.

O altă lege atacată la CCR, de data aceasta de Guvernul Orban, se referă la creșterea salariilor profesorilor.

Tot pe 13 ianuarie 2021 judecătorii CCR vor dezbate majorarea pensiilor cu 40% începând de la 1 septembrie 2020, după Executivul a decis majorarea acestora cu doar 14%.

Detalii despre respingerea de Parlament a OUG privind amânarea majorârii pensiilor, aici:

Parlamentul a majorat din nou pensiile cu 40%. Cîțu: „Este un act de agresiune la stabilitatea economică”
Orban atacă la CCR legea de revenire la dublarea alocațiilor și de majorare cu 40% a pensiilor
Orban: Nu vom accepta sub nicio formă majorările de pensii și alocații

Iată argumentele Guvernului Orban împotriva majorării salariilor profesorioor și cu 40% a pensiilor, de la 1 septembrie 2020:

  • Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate a legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
  • Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
  • Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”
  • Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.

Iată și precizările Casei Naționale de Pensii Publice cnpp.ro referitoare la creșterea punctului de pensie de la 1 septembrie:

1. Potrivit art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, așa cum a fost modificat prin art.42 din O.U.G. nr.135/2020, valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 lei la 1.442 lei.

2. Conform prevederilor art. 41 din O.U.G. nr.135/2020, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, crește de la 704 lei la 800 lei.

3. Potrivit dispozițiilor art. 77 alin. (2)  din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie și crește de la 1.012 lei la 1.154 lei.

4. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 8/2006, republicată, indemnizaţia pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creaţie se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. Indemnizaţia reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după cazaflată în plată la data solicităriidar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.

De reţinut: indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare se menține la 1,41 pentru anul 2020, așa cum a fost prevăzut la art. 17 din Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version