Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), din care face parte și Gabriela Scutea, numită de președintele Klaus Iohannis în funcția de procuror general al României, deși aceasta primise aviz negativ de la CSM, la fel ca Giorgiana Hosu, numită procuror-șef al DIICOT, îl critică pe șeful statului pentru semnarea decretelore, dar și pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), pentru că le-a propus în aceste funcții, fără a respecta principiile discutate la întâlnirea cu reprezentanții AMASP din toamna anului trecut, dar și pentru că a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO.
Iată precizările, în comunicatul AMASP, pe care îl publicăm integral:
”Având în vedere procedura privind numirea în funcțiile de Procuror General al României, Procuror Șef DNA, respectiv Procuror Șef DIICOT, precum și dezbaterea publică generată de diferitele etape ale acestei selecții, AMASP, asociaţie profesională a procurorilor, consideră că evenimentele din ultimele luni au demonstrat că mecanismele de decizie discreționară, în fiecare etapă a procedurii, nu pot constitui o garanție suficientă în ceea ce privește numirile în funcții de conducere pe criterii exclusive de profesionalism și meritocrație.
În raportul MCV aferent anului 2017, în ceea ce privește independența sistemului judiciar, recomandarea 1 a vizat punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Rapoartele MCV din noiembrie 2018 și cel din 2019 au menținut recomandările privind suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt, relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție și respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017.
După finalizarea procedurii începută de ministrul justiției în luna decembrie 2019, se pot constata următoarele:
1. Ministrul justiției a solicitat și obținut de la Secția pentru procurori a CSM desemnarea unui magistrat, pe lângă cel desemnat de Consiliul Științific al INM, ambii făcând parte din comisia de interviu care a analizat prestațiile candidaților la cele mai înalte funcții din Ministerul Public, conferind astfel un plus de legitimitate procedurii, altfel una eminamente politică.
Deși au existat semnale publice ca membrii comisiei nu au recomandat ministrului unii dintre candidații propuși ulterior, domnul Cătălin Predoiu a nuanțat prezența magistraților în comisii, despre care a afirmat că s-au aflat acolo doar pentru a pune întrebări.
Deși AMASP a adresat întrebări pe această temă, răspunsul primit la data de 20.02.2020 este unul pur formal, care reia și explicațiile publice ale ministrului justiției. Pe de altă parte, ministerul nu a făcut public nici profilul candidatului, nici suma de condiții care se doreau a fi îndeplinite pentru a satisface condițiile de accedere la aceste funcții, nici proiectele de management ale tuturor candidaților.
În aceste condiții, deși procesul de selecție la nivelul Ministerului Justiției a presupus constituirea unei comisii formată din profesioniști din domeniul juridic, de management și psihologie, o analiză a proiectelor și punctarea criteriilor expuse public la demararea procedurii, demersul este unul golit de conținut în cazul în care decizia finală nu ia în calcul notările comisiei sau criteriile stabilite, fiind în realitate discreționară.
2. După susținerea interviurilor în fața Secției pentru procurori a CSM, doi dintre cei trei candidați propuși de ministrul justiției nu au primit aviz favorabil, consultativ de altfel. În aceeași manieră utilizată de ministrul justiției, deși nu era titularul desfășurării procedurii de numire, ci era indicat de lege sa facă o analiză tehnică a pregătirii candidaților, nici Secția pentru procurori nu a indicat foarte clar care ar trebui sa fie rigorile la care candidații ar trebui să facă față și care erau criteriile utilizate pentru evaluarea candidaților, astfel încât să fie evitate discuțiile privind existența unor aprecieri pur subiective și utilizarea unui standard dublu în evaluarea propunerilor.
3. În ciuda promisiunilor de respectare a recomandărilor mecanismului de cooperare si verificare, precum și a celor formulate de comisia de la Veneția si GRECO, ministrul justiției a insistat în susținerea propunerilor și le-a trimis Președintelui României, pentru emiterea decretelor de numire.
În aceeași manieră, dar susținând că ”a ținut cont de avizele CSM”, așa cum cereau recomandările MCV, președintele a emis decretele de numire la data de 20.02.2020, catalogând, însă, avizele CSM ca fiind ”superficiale”.
AMASP consideră că principiile discutate în întâlnirea cu ministrul justiției din toamna anului trecut nu au fost respectate, iar procedura generată de Ministerul Justiției nu a fost de natură, în unele cazuri, să convingă magistrații că cei mai buni dintre candidați reprezintă de fapt și propunerile ministrului pentru funcțiile vizate de procedură.
AMASP consideră că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din Ministerul Public prin indicarea concretă a profilului candidatului, a condițiilor de participare și prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent, fiind esențial ca aceleași aspecte să fie avute în vedere atât în procesul de selecție inițial, cât și în momentul avizării propunerilor”.
