La trei zile după ce deputatul Nicolae Bănicioiu (Pro România) a pierdut imunitatea parlamentară, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au declanșat urmărirea penală față de acesta și i-au pus sechestru pe avere – bunuri imobile și conturi.
Pentru imagine, DNA a așteptat să facă anunțul exact la 5 ani de la tragedia Colectiv.
Deputații i-au ridicat imunitatea lui Bănicioiu: Va fi cercetat penal în dosarul de mită
Însă Bănicioiu își va încheia cu bine, în decembrie anul acesta, cel de-al 4-lea mandat de deputat. Și va obține pensie specială.
Bănicioiu a intrat în Parlament în urmă cu 16 ani, primul mandat fiind obținut în 2004, pe listele PSD.
A fost de două ori ministru – al Tineretului și Sportului, apoi al Sănătății – în Guvernul Ponta, iar acum este cercetat penal pentru o șpagă de aproape 3,9 milioane de lei (circa 800.000 de euro.), primită „în formă continuată” pe vremea când era ministru al Tineretului.
Deocamdată, Bănicioiu nu a fost deranjat de procurori în cazul Colectiv, cu mai mult de o audiere la Parchetul General, pe 6 decembrie 2019. Atât.
UPDATE! Bănicioiu, audiat mai mult de 5 ore la Parchetul General în dosarul Colectiv
Bănicioiu dă vina pe medici pentru refuzul transferului în străinătate a răniților de la Colectiv: „Ministrul nu putea să interfereze în tratament”
În dosarul pentru care DNA a solicitat – și primit rapid, pentru că parlamentarii se află în campanie electorală – ridicarea imunității lui Bănicioiu, acesta este acuzat de trafic de influenţă şi luare de mită în formă continuată, pe fostul ministru al Sănătăţii pentru.
Potrivit comunicatului DNA transmis vineri dimineață, Bănicioiu, în perioada în care a deţinut funcţia de ministru al Tineretului şi Sporturilor (Guvernul Ponta), ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri şi, ulterior, ar fi primit de la unul dintre aceştia suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de firmele controlate de cei doi oameni de afaceri, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se înţeleagă că o are asupra ministrului Sănătăţii şi a funcţionarilor publici din cadrul acestei instituţii, pentru a-i determina să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu.
Banii ar fi fost daţi în schimbul numirii sau menţinerii unor persoane în funcţia de manager la spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, spitale cu care firmele controlate de cei doi oameni de afaceri aveau contracte încheiate sau desfăşurau proceduri de achiziţii publice, precum şi alocarea de sume de bani unităţilor sanitare cu care aveau contracte în derulare.
La săvârşirea presupuselor fapte, explică DNA, Bănicioiu ar fi fost ajutat de o altă persoană, suspect în dosar.
Această persoană ar fi fost numită ca asociat în cele două firme, cu o cotă de participare la beneficii, în condiţiile în care titularul în fapt al părţilor sociale era Bănicioiu.
De asemenea, persoana respectivă ar fi semnat dispoziţiile de plată a dividendelor presupus emise de cele două firme ce ar fi avut-o pe ea ca beneficiar (ambele la data de 26.02.2014), deşi suma de bani s-ar fi primit cash de Bănicioiu de la unul dintre cei doi oameni de afaceri.
Ulterior, în calitate de ministru interimar al Sănătăţii, iar apoi ca ministru titular al portofoliului, Nicolae Bănicioiu ar fi primit de la aceiaşi oameni de afaceri, prin intermediul aceleiaşi persoane, prin metode similare disimulate în presupuse dividende cuvenite altora, suma totală de 2.612.389 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile sale. Concret, banii ar fi fost primiţi în schimbul numirii/menţinerii în funcţii de manager a unor persoane la anumite spitale, cu care oamenii de afaceri aveau relaţii contractuale, precum şi pentru alocarea preferenţială de fonduri unităţilor sanitare cu care aveau contracte.
