Direcția Națională Anticorupție a înregistrat, în primele patru luni din acest an, peste 1.000 de dosare penale și a trimis în instanță, spre judecare, 33 de cauze, printre inculpați aflându-se 3 deputați, un senator și un fost ministru (Sorina Pintea – n.r.).
„De remarcat este creșterea numărului de sesizări, după ce, începând cu anul 2015, numărul acestora s-a redus. Astfel, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat un nr de 723 de sesizări de la cetățeni și din oficiu față de 558 de sesizări în anul 2019. În anul 2020 avem un număr de 371 de sesizări din oficiu, față de 187 în anul 2019”, a anunțat, joi, într-o conferință de presă online, noul procuror-șef al DNA, Crin Bologa.
El a adăugat că procurorii anticorupţie au înregistrat 33 de dosare în timpul stării de urgență decretate pe fondul pandemiei de coronavirus.
„În legătură cu pandemia provocată de coronavirus, pot să vă aduc la cunoştinţă că la DNA sunt înregistrate 33 de dosare penale, dintre care în 25 de cauze procurorii s-au sesizat din oficiu. În aceste cauze, se efectuează cercetări privind încălcarea prevederilor legale în legătură cu organizarea, atribuirea şi derularea unor contracte de achiziţii publice directe a unor echipamente de protecţie: măşti, viziere, combinezoane, izolete şi altele materiale. De asemenea, achiziţionarea de măşti medicinale neconforme, considerate periculoase şi interzise în UE”, a declarat şeful DNA.
Bologa a explicat că, atunci când procurorii identifică în aceste dosare încălcări ale legislaţiei secundare, există o limită stabilită de Curtea Constituţională care împiedică Parchetul să considere fapta ca fiind abuz în serviciu.
Potrivit şefului DNA, procurorii desfăşoară anchete şi în legătură cu faptele de corupţie săvârşite în timpul pandemiei pentru a se asigura că bugetul public nu este “sifonat în buzunarele celor corupţi”.
“În ciuda limitărilor legale, ocazionate de starea de urgenţă, trebuie subliniat că orice faptă de corupţie, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, conflict de interese, abuzul în serviciu în legătură cu aceste achiziţii publice sunt şi rămân fapte penale, iar DNA, în cadrul şi limitele competenţelor sale, acordă maxim de atenţie tuturor sesizărilor. Noi nu cercetăm faptele de corupţie ca să bifăm statistici, să ne crească numărul de dosare sau să împiedicăm eforturile statului de luptă împotriva răspândirii virusului, ci, dimpotrivă, vrem să ne asigurăm că aceste forţe ale statului în sectorul sanitar şi-au atins scopul, că bugetul public nu este risipit, sifonat în buzunarele celor corupţi”, a susţinut Crin Bologa.
El a atras atenția că „tratamentul penal” al fraudelor în achizițiile publice pe timpul stării de urgență are anumite limite inerente, generate de:
- derogările de la procedura achizițiilor publice stabilită de Legea nr. 98/2016 prevăzute de Decretul Președintelui nr. 195/2020, respectiv faptul că autoritățile contractante pot achiziționa direct materiale și echipamente necesare combaterii efectelor pandemiei, cu depășirea pragului stabilit de art. 7 alin. 5 din Legea 98/2016
- în măsura în care identificăm încălcări ale legislației secundare, intervine limita stabilită prin Decizia CCR 405/2016 care ne împiedică să considerăm fapta respectivă ca reprezentând abuz în serviciu.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a dat asigurări că „procurorii își fac datoria și în perioada stării de urgență și a stării de alertă, desigur cu limitările impuse de aceste situații, în vederea preîntâmpinării apariției unor cazuri de îmbolnăvire”.
„Săvârșirea unor infracțiuni de corupție este un lucru grav, săvârșirea unei infracțiuni de corupție în timpul unei pandemii și în legătură cu limitarea efectelor acesteia este și mai grav și periculos pentru sănătatea unei societăți”, a insistat Crin Bologa.
