Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, supraimpozitarea tuturor pensiilor care au o componentă necontributivă – pensiile speciale și cele militare, care însumează aproape 100.000 de persoane.
România riscă să piardă banii din PNRR, deoarece reforma pensiilor speciale, jalon în cererea 3, era deja blocată după ce Parlamentul a adoptat recent indexarea pensiilor militare, care majorează cu aproape 7 miliarde de lei, anual, cheltuielile statului.
Amintim că noua lege a pensiilor speciale (Legea 282/2023) a instituit praguri de impozitare progresivă, între 10% și 20%, pentru pensiile care nu sunt bazate doar pe contributivitate.
11.800 de „speciali” bagă în buzunar 1,7 miliarde de lei pe an
Pensiile speciale erau acordate, în septembrie, unui număr de 11.794 persoane, dintre care 5.664 fiind foști procurori şi judecători iar 2.327 – personal auxiliar, iar restul – foști demnitari, șefi de la Curtea de Conturi, foști piloți. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, preciza atunci că impactul bugetar al pensiilor speciale este de 1,7 miliarde de lei pe an.
85.000 de pensii militare „înghit” 2,8 miliarde de euro/an
Pensii militare de stat conform Legii nr. 223/2015 primesc 84.933 beneficiari (fără magistrații militari), care includ rezerviști MApN, MAI, SRI, SIE, STS, SPP. Valoarea tuturor pensiilor militare depășește 2,8 miliarde de euro pe an, potrivit unei analize recente a HotNews.
Iată decizia CCR:
„În ședința din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.
În esență, Curtea a constatat că, în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili [câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că raportarea la aceiași indicatori variabili se menține și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare. Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, odată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispozițiile art.1 alin.(3) și (5), precum și ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.
Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.
Curtea a constatat că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.
Decizia este definitivă și general obligatorie”.
Art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, supus dezbaterii CCR, prevede:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
*) Prin derogare de la prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu veniturile din pensii aferente lunii octombrie 2024, acordate în baza Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil lunar este de 3.000 lei.
