Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat joi, după 3 săptămâni, decizia luată în 7 noiembrie privind schimbarea completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, printre care și cel care judecă apelul lui Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul “Bombonica”.
La finalul textului puteți găsi, în format pdf, Motivarea CCR!
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective”, arată CCR în motivare.
Tarcea a tras la sorți corect noile completuri
Aşadar, tragerea la sorți din 8 noiembrie efectuată de președintele Instanței Supreme, Cristina Tarcea, a respectat întocmai decizia CCR – pe lângă faptul că a pus-o în aplicare “de îndată”.
Numai că, nemulțumit și de al doilea complet, condamnatul penal Liviu Dragnea a contestat la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) tragerea la sorți, cu o nouă “găselniță”: că ar fi trebuit tras la sorți numai președintele completului.
Nici Alina Ghica n-a așteptat motivarea CCR
Iar judecătoarea Alina Ghica de la CAB – ea însăși aterizată “cu cântec” în competul în care era de fapt un alt judecător, schimbat peste noapte – i-a dat câștig de cauză lui Dragnea, în 23 noiembrie.
Astfel, ea a anulat Completul de 5 abia tras la sorți, invocând faptul că Tarcea nu a așteptat motivarea CCR. Dar nici Ghica nu a așteptat motivarea CCR, și este interesant de văzut ce va scrie ea în motivarea – deși nu mai contează, pentru că s-a descalificat singură.
ÎCCJ a cedat prea ușor în fața judecătoarei CAB
Pe de altă parte, ÎCCJ s-a grăbit miercuri să anunțe că termenele de judecată din 3 decembrie (cu dosarul lui Dragnea) și 10 decembrie vor fi amânate, deși CCR nu publicase încă motivarea. De ce a făcut asta, în loc să dea sentința definitivă pe cererea lui Dragnea câștigată la CAB, este greu de înțeles.
Așadar, Cristina Tarcea de la ÎCCJ va trage din nou, a treia oară, Completul de 5 al lui Dragnea, deși actualul complet ar fi avut timp să administreze măcar o probă, astfel încât să rămână să judece în continuare apelul. Asta, măcar pentru a dovedi că Înalta Curte este, într-adevăr, Instanța Supremă, și nu se supune unei instanțe inferioare. Dar vedem că nu s-a întâmplat așa.
Decizia CCR nu se aplică retroactiv, dar Bica și Udrea pot contesta
CCR precizează în motivare că decizia din 7 noiembrie nu se aplică retroactiv.
„Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare”, se arată în motivare.
Cum instanțele nu se grăbesc cu publicarea motivării sentinței definitive – deși legea prevede un termen clar de 30 de zile -, condamnații aflați în această situație vor putea depune contestații în anulare
Fugarele Alina Bica și Elena Udrea, aflate în închisoare în Costa Rica, au depus deja, prin avocați, contestaţii în anulare împotriva completurilor de 5 judecători, sperând că vor avea șansa să-și schimbe sentințele definitive. Contestațiile lor aveau termen pe 10 decembrie la un anumit complet de 5, însă conducerea îCCJ a decis amânarea lor până la noua tragere la sorți.
CSM trebuie să decidă asupra “conduitei sancţionabile a ÎCCJ”
CCR consideră că în ultimii 5 ani ÎCCJ nu a tras la sorți așa cum trebuia completurile de 5 judecători, menținând președintele și vicepreședinții instituției ca membri de drept.
În aceste condiții, “dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale (…), obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se mai arată în motivare.
Tragerea la sorți a completurilor va fi publică
“A doua categorie de cauze este reprezentată de cele viitoare, cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a asigura, de asemenea, compunerea aleatorie integrală a completurilor. Aceasta trebuie realizată, în privinţa completurilor din materie penală, dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective, întrucât legea nu face nici o distincţie în acest sens. Niciun act administrativ nu poate înlătura sau limita acţiunea legii, aceasta trebuind a fi interpretată şi aplicată în deplină concordanţă cu conţinutul său normativ. Totodată, pentru a nu exista nicio urmă de îndoială cu privire la independenţa/imparţialitatea obiectivă a acestor completuri şi pentru a nu se afecta imaginea şi credibilitatea Instanţei supreme, organizarea tragerii la sorţi trebuie să fie, în integralitatea sa, neutră, publică, transparentă, astfel încât să fie prevenite şi înlăturate orice suspiciuni care vizează corecta desfăşurare a procedurii”, mai precizează judecătorii constituţionali.
Motivarea CCR:
