După o amânare de o săptămână, Curtea Constituțională a României (CCR) a aprobat, miercuri, pretențiile ÎCCJ enunțate în contestația depusă la Legea pensiilor speciale, astfel că cere Parlamentului să introducă în actul normativ privilegiile judecătorilor, pe care PSD, PNL, UDMR și Minoritățile le-au eliminat de formă, știind că legea va pica la Curte.
Proiectul de lege a fost adoptat de plenurile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, în 28 iunie a.c..
Cum a eliminat pensiile speciale Parlamentul lui Ciolacu&Ciucă: Eșalonat, până în anul 2043; excepții la cumulul pensiei cu salariul
A doua zi, ÎCCJ a contestat la CCR acest act normativ, precum și legea privind eliminarea cumulului pensiei cu salariul la stat:
UPDATE! Judecătorii nu renunță la privilegiile nesimțite: ÎCCJ atacă la CCR legea pensiilor speciale și legea care a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat
Și iată că judecătorii CCR, într-un evident conflict de interese, își protejează privilegiilelor, dar și pe ale celorlalți magistrați, care nu acceptă nici măcar impozitarea infimă de 15% a componente din pensia uriașă pentru care nu au contribuit cu nici un „chior” la Fondul de pensii.
Președintele CCR: „Impozitarea „nu poate avea un caracter sancționator”
Președintele CCR, Marian Enache, fost parlamentar PSD, a declarat că supraimpozitarea „nu poate avea un caracter sancționator”.
Mai pe românește, aceasta nu trebuie să ducă la o diminuare substanțială a pensiilor și să nu fie discrimintorie, adică să li se aplice tuturor.
„Curtea, într-un cvorum de opt judecători, fiind absent motivat un judecător, a decis că Legea pensiilor de serviciu este constituţională în ansamblul său, dar Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor critici intrinseci privind unele dispoziţii ale legii. (…) Ca efect al deciziei, legea se va întoarce în Parlament, pentru a fi pusă de acord cu decizia Curţii, conform articolului 147 alineatul 2 din Constituţie”, a declarat președintele CCR.
Ulterior, CCR a precizat într-un un comunicat de presă că a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea constatând că sunt neconstituţionale dispoziţiile art.I – IV, art. XIII alin.(5) şi (6) şi art. XV din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum şi anexele nr.1-3 la aceasta.
Pe de altă parte, Curtea Constituţională, în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este constituţională Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Așadar, legea poate fi aplicată tuturor celorlalte categorii de bugetari – polițiști, militari, diplomați etc., dar nu și magistraților.
Curtea cere Parlamentului să introducă în lege privilegiile judecătorilor
„În esenţă, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei, precum şi omisiunea reglementării unor dispoziţii tranzitorii efective în privinţa creşterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcţie, şi, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcţională/instituţională a principiului independenţei justiţiei în substanţa sa. De asemenea, se încalcă exigenţele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise şi previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu şi la eliminarea creşterii cu 1% a valorii de 80%, care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depăşeşte vechimea standard de 25 de ani. Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a
fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare”, a explicat CCR.
„Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigenţelor de calitate a legii. Curtea a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu”, a mai indicat Curtea Constituţională.
Pe 29 iunie, ICCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.
