Curtea Constituţională a României (CCR) reacționează, miercuri, într-un comunicat de presă, la o zi după victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO, împotriva decretului de revocae a sa de la șefia DNA, decret semnat în 9 iulie 2018 de președintele Klaus Iohannis.
CCR susține că „în spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său” și recomandă „citirea celor două hotărâri (decizia CEDO și decizia CCR de revocare a lui Kovesi) cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri”.
În opinia sa, CCR nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice – respectiv Laura Kovesi – deoarece în procedura menţionată s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.
„Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kovesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă”, se arată în comunicat.
Curtea mai spune că hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituţionale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituţionale, respectiv art.94 lit. c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
„În decizia menţionată, Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate”, arată sursa citată.
Judecătorii CCR mai spun că Laura Codruța Kovesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit. e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice.
De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.
“Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice”, precizează CCR.
Laura Codruța Kovesi a câștigat, marți, procesul la CEDO.
Kovesi a câștigat la CEDO procesul privind revocarea sa de la șefia DNA
Vă invităm să citiți și:
Iohannis a recunoscut că i-a cerut demisia lui Kovesi
Amintm că președintele Klau Iohannis a chemat-o din concediul postnatal pe purtătoarea sa de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, pentru a anunța, în data de 9 iulie 2018, că a semnat decretul de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura CodruțaKovesi.
Decizia CCR a fost dată cu 3 opinii separate.
VIDEO. Kovesi: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare referitor la subordonarea procurorilor
Kovesi a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decretul de revocare, pentru un simplu motiv: Curtea Constituțională nu i-a lăsat nicio cale de atac.
Kovesi a contestat la CEDO revocarea de la șefia DNA, pentru că CCR nu i-a lăsat nicio cale de atac
