Dosarele deschise fostului procuror-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruța Kovesi, de procuroarea Adina Florea la Secția Specială, au fost clasate de Parchetul General, la o lună după numirea noului procuror general Alex Florin Florenţa, după ce Gabriela Scutea nu a mai prins un mandat.
În decembrie 2018, Adina Florea a declanșat urmărirea penală a Laurei Codruţa Kovesi, pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.
De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.
Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.
În acest fel, Kovesi ar fi fost împiedicată să meargă la Bruxelles, pentru procedurile pe care le-a urmat înainte de numirea sa în funcția de procuror-șef al Parchetului European.
Kovesi a contestat în instanţă controlul judiciar, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.
Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.
Amintim că Adina Florea fusese propusă de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, pentru a ocupa funcția de procuror-şef al DNA în locul Laurei Kovesi, revocată din funcţie, în iulie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis.
Comunicatul Parchetului General:
„Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus:
1. Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există.
2. Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale”.
Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie printr-un decret emis pe 9 iulie 2018, de preşedintele Klaus Iohannis.
Secţia pentru procurori a CSM a decis atunci ca Laura Codruţa Kovesi să se întoarcă la DIICOT Sibiu, unde a activat înainte de a fi numită, în anul 2006, în funcţia de procuror general al României.
Însă procurorul general de la acea vreme, Augustin Lazăr, a delegat-o pe Kovesi la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control.
Ministrul de atunci al Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut ca Laura Codruţa Kovesi să plece de la Parchetul General, motivând că nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin Ordonanţa de urgenţă inițiată chiar de el pentru modificarea legilor Justiţiei. Iar Instanța supremă i-a ținut isonul:
ÎCCJ, decizie definitivă: Kovesi a pierdut gradul profesional, după ce a fost revocată de Iohannis
Kovesi a câștigat însă la CEDO procesul privind revocarea sa de la șefia DNA, deoarece justiția română nu i-a oferit nicio cale de atac:
Kovesi, despre victoria la CEDO: O reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți politic
Tudorel Toader s-a spălat pe mâini: