Procurorul care a instrumentat dosarul violențelor jandarmilor la Mitingul Diasporei este un diletant! Nu i-a audiat pe foștii șefi ai Jandarmeriei, nici pe victime şi nici pe martori. Nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar, după ce a cerut dosarul „pentru studiu”

La o lună și jumătate după ce a aprobat, pe furiș, clasarea dosarului 10 August, procurorul-șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a făcut la loc comanda! A dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei care au ordonat violențele comise de subalternii lor: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile, precum şi față de fostul secretar de stat în ministerul de Interne, Mihai Dan Chirică.

Astfel, printr-o nouă ordonanță, emisă marţi, Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare dispusă de procurorul Doru Stoica.

Motivul: acesta nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar în dosar şi nici nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii.

Chiar dacă şefii Jandarmeriei care au ordonat violențele împotriva menifestanților pașnici de la Mitingul diasporei, în 10 august 2018, nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la audiere la Parchetul Militar, ei trebuiau citaţi la DIICOT, după preluarea dosarului de la procurorii militari.

DIICOT a clasat dosarul 10 August, la 2 ani de la violențele jandarmilor. Cazan, Cucoș, Sindile scapă de urmărirea penală

Totodată, nu a fost citată la DIICOT nicio persoană vătămată şi niciun martor, ci doar oficiali – fostul ministru de interne, Carmen Dan, fostul prefect al Capitalei, Speranţa Cliseru, viceprimarul general Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

„Examinând materialul probator administrat în cauză, se constată că, deşi urmărirea penală în cauză ar trebui să o facă procurorul competent, cu preponderenţă administrarea probatoriului s-a realizat în faţa procurorilor militari, iar acesta, pe de o parte nu a fost readministrat în faţa procurorilor DIICOT şi nu a fost coroborat cu alte probe utile soluţionării cauzei, în considerentele ordonanţei de clasare. Relevante sunt, sub acest aspect, volumele numerele 47-87, 92, 96, 98 din dosarul numărul 18/P/2018 al Secţiei Parchetelor Militare, în care sunt consemnate plângerile şi declaraţiile persoanelor vătămate, precum şi volumele numerele 3, 5, 9-13, 16-18, 20-31, 33-42, 88, 92-95, 97, 106 din acelaşi dosar, în care sunt consemnate declaraţiile martorilor audiaţi”, scrie șefa DIICOT, în noua ordonanță.

De asemenea, „o pondere semnificativă a martorilor audiaţi în dosar sunt de fapt lucrători ai Jandarmeriei Române, coordonaţi de către cei patru suspecţi în ziua de 10 august 2018, astfel încât era cu atât mai necesară coroborarea acestor declaraţii cu poziţia şi conduita coordonatorilor”.

„Cu toate că în ordonanţă se reţine că doar suspectul Cazan Laurenţiu Valentin a coordonat acţiunile desfăşurate de către lucrătorii Jandarmeriei (fila 121 din ordonanţă), în fapt se constată că, atât din înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori (vol. 26 filele 15-17, 19-31, 46-55, vol. 93 fiele 118-131), rezultă prezenţa la faţa locului şi a suspecţilor Sindile lonuţ Cătălin şi Cucoş Gheorghe Sebastian”, se mai arată în decizia şefei DIICOT.

Giorgiana Hosu mai spune că nu au fost solicitate mai multe probe de natură tehnică, în condiţiile în care o parte din înregistrările video aflate la dosar nu au putut fi accesate.

„Mai mult, deşi la 10.06.2020 s-a procedat la vizionarea imaginilor înregistrate pe mediile de stocare a datelor şi s-a constatat că un hard disk pus la dispoziţie de Poliţia locală Sector 3 nu poate fi accesat, 3 DVD-uri şi 2 CD-uri reprezentând înregistrări înaintate de B1 Tv sunt neînregistrate, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 38/27.08.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, un suport optic tip CD înregistrat cu nr. 147/15.10.2018 nu poate fi accesat întrucât este deteriorat, nu s-au făcut demersuri pentru obţinerea datelor conţinute de aceste suporturi optice de la sursa iniţială. Cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicărilor între suspecţi”, precizează Hosu.

Aceasta mai spune că nu trebuie pierdut din vedere că liniile directoare adoptate de OSCE privind adunările publice prevăd că violenţele unui grup restrâns nu transformă un eveniment paşnic într-un eveniment care nu e paşnic.

Pe de altă parte, deşi în cuprinsul ordonanţei de clasare perioada analizată faţă de conduita şefilor Jandarmeriei este cea de după ora 23,08, din cuprinsul plângerilor, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor audiaţi în dosar se constată că, începând cu orele 19,30, dispozitivele de jandarmi amplasate în faţa sediului Guvernului şi în zonele adiacente au folosit asupra mulţimii gazele iritant-lacrimogene.

„În opinia noastră, trebuie dat prevalenţă cercetărilor în cauza nou constituită ca urmare a declinării competenţei de efectuare a urmăririi penale către Secţia Parchetelor Militare, astfel încât să fie lămurite toate aspectele cauzei, să fie administrate unitar toate probele pertinente, concludente şi utile pentru aflarea adevărului, să fie evitată situaţia adoptării unor soluţii diferite. Altfel spus, suspecţii şi făptuitorii jandarmi trebuie să beneficieze de o procedură echitabilă şi să dispună de aceleaşi mijloace pentru a-şi susţine interesele procesuale în condiţii de coerenţă şi celeritate, efectuarea urmăririi penale de către acelaşi parchet, cel Militar, faţă de toţi participanţii fiind de natură să asigure continuitate anchetei penale, deoarece face posibilă o analiză a tuturor elementelor infracţiunilor săvârşite, aflate în relaţie de interdependenţă”, se mai arată în ordonanţa semnată de Giorgiana Hosu. 

Comunicatul DIICOT:

„Prin ordonanța din data de 04.08.2020, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus următoarele:

1.    Admiterea plângerilor formulate de către petenți împotriva Ordonanței din data de 26.06.2020, emisă în dosarul cu nr. 2122/D/P/2019.     

2.    Infirmarea în parte a Ordonanței din data de 26.06.2020 emisă în dosarul numărul 2122/D/P/2019 cu privire la dispozițiile de:

•   clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii de către suspecții maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin.1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, respectiv,

•   clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prev art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 Cod penal, respectiv

•   clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, cât și

•   clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal și uz de fals prev. de art. 323 Cod penal,

3.    Redeschiderea urmăririi penale

 •   sub aspectul săvârșirii de către maior CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisar şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonel CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonel SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN a infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin.1 Cod penal, participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la fals intelectual prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, participaţie improprie la uz de fals prev.de art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 323 Cod penal, complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev.de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, respectiv,

•   sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participaţie improprie la fals intelectual prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal și participaţie improprie la uz de fals prev art. 52 alin. 3 rap. la art. 323 Cod penal, respectiv    

•   sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de complicitate la abuz în serviciu prev de art. 48 alin. 1 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal cu ref. la art. 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 296 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, cât și

•   sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal și uz de fals prev. de art. 323 Cod penal.

4.    Menținerea soluției de clasare dispusă în cauză cu privire la celelalte fapte.

Ordonanța a fost înaintată Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel București în vederea confirmării, potrivit disp. art. 335 alin. 4 C.P.P., urmând ca după rămânerea definitivă, dosarul să fie declinat către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare.

Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumția de nevinovăție”.

În ordonanța de clasare, DIICOT arăta că protestatarii pașnici s-au amuzat

Amintim că, în ordonanţa de clasare, DIICOT susţinea că a existat o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat.

„În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari etc.)”, se araăta în ordonanța de clasare.

DIICOT a cerut pentru „studiu” dosarul deschis de procurorii Secției militare a Parchetului General

Amintim că, în 26 iunie 2019, DIICOT a cerut pentru „studiu” dosarul deschis de procurorii Secției militare a Parchetului General, solicitare invocată pentru a corobora datele din ancheta in rem deschisă de DIICOT în urma plângerii penale de lovitură de stat, pe care au depus-o șefii Jandarmeriei, urmăriți penal. 

Anchetatorii militari au predat însă și dosarul în care i-au pus sub acuzare pe şefii Jandarmeriei ce coordonaseră acţiunea violentă (ulterior, urmărirea penală fiind extinsă):

  • colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române;
  • colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române;
  • maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureştiș
  •  secretarul de stat Dan Chirică.
Acuzații extinse în dosarul violențelor Jandarmeriei la Mitingul Diasporei din 10 august
Maiorul Cazan își acoperă executanții violenți: Indicativul de pe casca jandarmilor nu mai corespundea
Carmen Dan l-a promovat șef la Jandarmeria București pe maiorul Cazan, cel care spunea că indicativele de pe căștile jandarmilor bătăuși au fost acoperite pentru că nu mai corespundeau 

După 6 luni de la preluarea dosarului, procurorii DIICOT au reluat audierile, în decembrie înainte de Crăciun. Au fost audiați atunci procurorul militar de la Parchetul General, Bogdan Pîrlog – care s-a sesizat în legătură cu violențele jandarmilor încă de la ora 16.30 în 10 august 2018 și a mers în Piaţa Victoriei -, viceprimarul Capitalei, Adrian Bădulescu, și fostul ministru al Internelor în momentul violențelor, Carmen Dan.

În 20 februarie 2020, Giorgiana Hosu, al cărei soț este judecat pentru corupție, într-un dosar instrumentat de procurorii DNA și a cărei mamă are conturi off-shore, a fost numită șefă la DIICOT printr-un decretul semnat de președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), ambii ignorând avizul negativ al Secției pentru procurori a Consiliului superior al Magistraturii (CSM).

Prima „ispravă a noii șefe a DIICOT a venit la începutul lunii mai, când a clasat dosarul penal deschis fostului senator PSD Darius Vâlcov, pentru obținerea de la Parchetul Curtea de Apel Constanța – condus la acea vreme de Adina Florea – și publicarea pe pagina sa de Facebook a protocolului secret dintre SRI și Parchetul General.

Giorgiana Hosu-DIICOT a aruncat la coș dosarul Vâlcov-Protocol SRI-Adina Florea

Acum, când au început de câteva zile proteste în Piața Victoriei împotriuva adoptării legii privind internarea obligatorie în spital a românilor infectați cu coronavirus dar asimptomatici, a venit și clasarea dosarului 10 August – Mitingul Diasporei.

Este, în  mod evident, o descurajare a extinderii protestelor, mai ales că pensionarii au anunțat ieșirea în stradă dacă Guvernul Orban nu va mări cu 40% punctul de pensie, de la 1 septembrie, așa cum prevede legea.

Iohannis le-a numit procuror-șef pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, în ciuda avizului negativ al CSM
Predoiu, umilit de CSM: Secția pentru procurori, aviz negativ pentru Giorgiana Hosu și Gabriela Scute
VIDEO. Iohannis justifică în mod surprinzător numirea șefilor de parchete: Avizul CSM-ului mi s-a părut parţial destul de superficial
USR îi amintește lui Iohannis ce a promis: Într-o Românie normală, procurorii șefi NU pot fi numiți fără avizul CSM
Orban îi ia apărarea lui Iohannis: Și Kovesi a avut aviz negativ de la CSM
author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version