Florian Coldea, fostul prim adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI), a fost audiat, marţi, de procurorul Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).
Asaltat de jurnaliști la intrarea în sediul Secţiei speciale, Coldea a refuzat să dea orice declaraţie, cerându-le să nus e apropie, el purtând mască sanitară: „Haideţi să păstrăm un pic de distanţă!”.
După circa o oră de audieri însă, Florian Coldea a confirmat că a fost audiat ca martor în dosarul fostului procuror de la DNA Prahova, Mircea Negulescu, care a fost exclus din magistratură și anchetat de Adina Florea pe motiv de „represiune nedreaptă”. Mai precis, fostul deputat PSD Vlad Cosma, dar și sora lui, actualul deputat PSD, l-au reclamat pe Negulescu că i-au forțat să dea declarații scrise împotriva fostului deputat PSD Sebastiian Ghiță, fugit din țară în Serbia.
Fostul procuror Negulescu a fost eliberat din arestul preventiv – decizie definitivă
Arestat preventiv și eliberat după câteva săptămâni, Mircea Negulescu a acuzat, într-o serie de interviuri acordate postului tv Realitatea Plus, că însuși Coldea, pe vremea când conducea SRI, a intervenit pentru Ghiță să nu dea declarații atunci când a fost audiat la DNA Prahova.
Coldea neagă însă: „Am fost astăzi audiat în calitate de martor, într-un dosar al Secției Speciale. E vorba despre un magistrat, după cum probabil știți. (…) Am discutat și aspecte ale cooperării cu Parchrtul General – DNA Prahova. Nu l-am întâlnit niciodată personal pe domnul procuror (n.red. Mircea Negulescu), nici instituțional, nici în context personal, nici nu am luat vreodată legătura cu dânsul în perioada mandatului la DNA Prahova. (…) Am încercat să răspund tuturor întrebărilor adresate de domnul procuror într-o manieră clarificatoare, pentru a lămuri lucrurile, am reiterat faptul că instituția noastră și eu, care am reprezentat-o la momentul respectiv, am acționat întotdeauna cu legalitate, cu curaj și corectitudine”.
Coldea le-a mai spus jurnaliștilor că SRI ar fi acționat corect atunci când s-a interesat de dosarele lui Ghiță:
„Despre acuzațiile (…) Sunt mândru că instituția noastră, fiecare român trebuie să fie mândru, că instituția noastră s-a implicat puternic în chestiuni ce țin de combaterea criminalității, chestiune care, vedeți, reapare din nou pe agenda cetățeanului. Și din această perspectivă, eforturile interinstituționale au fost de bun augur, pentru a proteja interesele României și interesele cetățeanului care până la urmă plătește, are taxe, pentru a fi sigur și pentru a se simți în siguranță”.
La SIIJ este așteptat și fostul șef al SRI Prahova, Sabin Iancu, cel pe care Coldea l-ar fi sunat să îl întrebe de ce era citat Sebastian Ghiță la DNA Ploiești.
Negulescu a susținut că fostul adjunct al șefului SRI l-ar fi sfătuit pe Ghiță ce să declare la DNA Ploiești.
Astfel, potrivit lui Negulescu, DNA Ploiești i-a limitat accesul la informații lui Sabin Iancu, în timp ce acesta din urmă ar fi fost chemat o dată la două săptămâni la sediul SRI pentru a fi supus unui test poligraf pentru ca Florian Coldea să vada dacă știe mai multe despre dosarele lui Ghiță.
În urmă cu aproape o săptămână a fost reaudiat și fostul procuror Mircea Negulescu.
El este cercetat penal de procuyrorul Adina florea de la SIIJ pentru că ar fi falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul „Tony Blair”, în care sunt urmăriți penal fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta.
Iată precizările DNA în privința dosarului instrumentat de Negulescu:
În completarea comunicatului nr. 1162/VIII/3 din 6 septembrie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploieşti au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 6 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:
PONTA VICTOR VIOREL, la data faptelor preşedinte al unui partid, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de:
folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, complicitate la infracţiunea de spălare de bani;
GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În ordonanțele de control judiciar dispuse de procurori se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a lui Ghiţă Sebastian Aurelian, într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid politic, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.
Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi. În acest scop, Ponta Victor împreună cu Ghiţă Sebastian i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Ghiţă Sebastian Aurelian prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse.
În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, încheierea succesivă a două contracte.
Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova.
Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de preşedinte, conform statutului formaţiunii politice.
De altfel, în urma alegerilor, Ghiţă Sebastian Aurelian a dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.
De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.
În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competenţă profesională si probitate.
Practic orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia.
Acuzațiile Adinei Florea la adresa lui Negulescu
Mircea Negulescu este acuzat de Adina Florea că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase, în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul “Tony Blair”, care îi vizează pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta.
Procurorii de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie îl acuză pe Mircea Negulescu de săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă (6 infracţiuni), represiune nedreaptă (4 infracţiuni), instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, fals intelectual, abuz în serviciu (4 infracţiuni) şi constituirea unui grup infracţional.
În acelaşi dosar, fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache este acuzat de complicitate la infracţiunile reţinute în sarcina lui Mircea Negulescu.
„În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofiţer de poliţie judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA – ST Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 4 persoane, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de 3 persoane, despre care cunoştea că sunt nevinovate, şi ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului probator plăsmuit”, precizează Parchetul General.
Totodată, Mircea Negulescu este acuzat că ar fi determinat 4 persoane, „prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant”, să dea declaraţii mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunţurilor şi a declaraţiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum şi la clasificarea denunţurilor ticluite în numele a doi dintre denunţători.
„Toate aceste fapte ar fi fost săvârşite în cadrul unui grup infracţional organizat, în scopul ticluirii celor două dosare ale DNA – ST Ploieşti, pentru învinuirea pe nedrept a unor persoane, deşi cunoşteau că acestea sunt nevinovate”, acuză Adina Florea, într-un comunicat trasmis de Parchetul General.
