Cezar Eremia, președintele Asociației Pacienților cu Cancer, acuză că “este un genocid”: “Sper să fie pedepsiți pentru crimă, nu pentru furt, pentru că asta au făcut din banii publici. Bolnavii de cancer sunt lăsați să moară. Sunt și copii printre ei. Li se fură dreptul la viață”!
Preşedintele CNAS, Marian Burcea (foto), a fost reţinut de procurorii DNA vineri dimineață, în urma percheziţiilor de joi efectuate de procurori la sediile CASMB şi CNAS, dar şi la alte 48 de adrese, într-un dosar privind decontări fictive de peste 13 milioane de lei din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
Împreună cu Burcea au fost reținuți, după audieri-maraton, 13 inculpați, dintre care 8 sunt angajați ai CNAS.
Printre cei vizați de ancheta privind decontări fictive de la se află însuși șeful Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din CNAS, Alin-Sergiu Costache, dar și Sergiu Nicolae Ciobanu, fost consilier la SRI.
Sergiu Nicolae Ciobanu a fost adus de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la SRI de George Maior, fost şef al serviciului, pentru a îi fi consilier. Acesta a părăsit SRI la finalul mandatului de director al lui George Maior.
Procurorii DNA efectuează în dosar acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Este un genocid!
Cezar Eremia, președintele Asociației Pacienților cu Cancer, acuză că “este un genocid”: “Noi semnalăm de ani de zile decontările fictive. Bolnavii de cancer sunt lăsați să moară. Sunt și copii printre ei. Li se fură dreprul la viață”, a acuzat el, amintind că și fostul primar al Capitalei, Sorin Oprescu, face parte dintr-o rețea “dar a scăpat” de procurori.
Grup infracțional organizat
Iată cine sunt cei 14 inculpați reținuți pentru 24 de ore și care vor fi prezentați vineri, pentru arestare preventivă, la Curtea de Apel București:
1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite.
2. MUNTEANU Ovidiu – managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal
3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan – director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit,
– abuz în serviciu,
– folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
4. BARA Lucian-Vasile – președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– abuz în serviciu
– abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu – managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de
– constituire a unui grup infracțional organizat
– complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru
– complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale)
– constituire a unui grup infracțional organizat,
– fals informatic, în formă continuată
– permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale),
10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
– trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale)
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,
11. GEAMBAȘU Irina-Adelina – asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru
– instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),
12. MISCHIE Răzvan-Mihai – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),
13. COSTICĂ Maria – reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),
14. MANTA Cristina – avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).
Faptele
Procurorii au probe că infractorii au păgubit, într-un an și jumătate, cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro) bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București.
“Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.
Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”.
