DIICOT a solicitat de la procurorii militari ai Parchetului General, dosarul violențelor jandarmilor la mitingul diasporei din 10 August 2018, pentru “studiu” în dosarul in rem deschis în urma plângerii penale de lovitură de stat depuse de șefii Jandarmeriei, care sunt urmăriți penal la PÎCCJ.
„Are legătură cu dosarul nostru. Există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale în dosarul lor (al Secţiei Parchetelor Militare – n.r.) şi dosarul nostru care este deschis pe articolul 397 Cod penal (acţiuni contra ordinii constituţionale). Dosarul a fost cerut pentru studiu în original. Vrem să analizăm reunirea cu dosarul nostru. Nu va dura mult. Dosarul încă nu a venit de la Secţia parchetelor Militare”, a declarat, pentru G4Media.ro, procuroarea Mihaela Porime, purtătorul de cuvânt al DIICOT.
La Secția Militară a PÎCCJ se află în lucru, de mai bine de opt luni, dosarul penal deschis în urma violențelor disproporționate ale jandarmilor împotriva manifestanților pașnici de la mitingul din 10 august 2018. Peste 800 de persoane au formulat plângere împotriva jandarmilor.
Până acum au fost puși sub acuzare şefii Jandarmeriei, coloneii Ionuţ Sindile şi Sebastian Cucoş, şi maiorul Laurenţiu Cazan, comandantul operaţiunii din Piaţa Victoriei.
În luna mai 2019, Secția militară a extins urmărirea penală in rem pentru complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
Acuzații extinse în dosarul violențelor Jandarmeriei la Mitingul Diasporei din 10 august
Maiorul Cazan își acoperă executanții violenți: Indicativul de pe casca jandarmilor nu mai corespundea
Carmen Dan l-a promovat șef la Jandarmeria București pe maiorul Cazan, cel care spunea că indicativele de pe căștile jandarmilor bătăuși au fost acoperite pentru că nu mai corespundeau
Însă șefii Jandarmeriei, după ce liderul PSD Liviu Dragnea a acuzat o tentativă de “lovitură de stat” de către protestatarii pașnici de la mitingul diasporei, au depus o plângere penală la DIICOT, pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Astfel, șefii Jandarmeriei au invocat articolul 397 alineatul 2 din Codul penal secțiunea Infracțiuni contra securității statului – Acțiuni împotriva ordinii constituționale, care prevede următoarele: “Întreprinderea de acțiuni violențe împotriva persoanelor sau bunurilor săvârsite de mai multe persoane impreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau impiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea natională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
