DIICOT a clasat pe furiș dosarul Rompetrol II, anunțul fiind făcut, marți, prin intermediul unui anunț făcut de Rompetrol Rafinare pe Bursa de Valori București (BVB). Procurorul general interimar Bogdan Licu a aflat din presă și s-a dus special la sediul Direcției să afle motivele, dar s-a întors la fel cum a plecat, declarând, candid: ”Să spunem că a fost o scăpare”.
Societățiler KMG International NV („KMGI”), Oilfield Exploration Business Solutions SA și Rompetrol Rafinare SA, le-a fost comunicata la data de 9 Decembrie 2019 Ordonanta DIICOT emisa la data de 5 Decembrie 2019 in Dosarul penal nr. 225/D/P/2006, se arată într-un anunț pe BVB al Rompetrol Rafinare.
Potrivit anunțului Rompetrol Rafinare, procurorii DIICOT au clasat în data de 5 decembrie, printr-o Ordonanță ce i-a fost comunicată în 9 decembrie, toate acuzațiile penale și au ridicate majoritatea măsurilor asiguratorii impuse în 6 mai 2016 și reconfigurate prin Ordonanta din 18 aprilie 2018.
Prin Ordonanta din 5 decembrie 2019, o masura asiguratorie provizorie a fost mentinuta pentru o perioada limitata de timp de 30 zile asupra a patru (4) instalatii ale Rompetrol Rafinare pana la concurenta sumei de aproximativ 106 milioane USD.
Rompetrol susține că aceasta măsură provizorie nu afecteaza în niciun fel activitățile Rafinăriei Petromidia și a stațiilor de carburanți Rompetrol.
“Prin această decizie, autoritățile române confirmă că multiplele discuții și controverse ridicate de-a lungul timpului nu intră sub incidența legii penale, respectiv nu își au locul în fața autorităților judiciare penale ale statului român”, arată KMG International.
“Apreciem caracterul judicios al acestei decizii foarte importante pentru siguranța mediului de afaceri și pentru climatul investițional din România, decizie luată în urma unor demersuri și analize deosebit de complexe, în care KMGI și companiile grupului au participat în mod activ, în vederea clarificării tuturor aspectelor relevante. Această decizie consolidează deținerile locale ale grupului KazMunayGas și este de natură să deschidă calea pentru efectuarea în continuare a investițiilor necesare dezvoltării activităților grupului pe plan local, cu efecte pozitive asupra creșterii economice, menținerii și dezvoltării locurilor de muncă, a contribuției constante a grupului la bugetele publice, precum și, în general, la dezvoltarea mediului de afaceri local”, se mai arată în comunicatul KMG International.
Întrebat de ce DIICOT nu acomunicat public clasarea dosarului, procurorul general interimar a răspuns: “Haideţi să spunem că a fost o scăpare. Dosarul s-a clasat vineri. Nu a trecut mult timp”, i-a scuzat Bogdan Licu pe cei de la DIICOT.
La puțin timp după vizita lui Bogdan Licu, DIICOT a dat publicităţii un comunicat de presă, în care confirmă clasarea dosarului Rompetrol II:
“Prin ordonanţa numărul 225/D/P/2006 din 05.12.2019, verificată pentru legalitate şi temeinicie la 06.12.2019, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus clasarea cauzei penale faţă de mai mulţi inculpaţi şi suspecţi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital, dezvăluire de informaţii privilegiate şi utilizare de informaţii privilegiate.
Totodată, prin aceeaşi ordonanţă, procurorii DIICOT au dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor şi suspecţilor, asupra sumei de 457.483 lei aflată în contul SC Rompetrol Rafinare SA, asupra bunurilor identificate la punctul de lucru Năvodari, judeţul Constanţa, precum şi menţinerea măsurilor asigurătorii până la concurenţa sumei de 106.485.365 USD asupra unor bunuri imobile aparţinând Rompetrol Rafinare SA (“RRC”) – punct de lucru Năvodari, Platforma Petromidia. Această măsură urmează a înceta de drept dacă Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi Faber Invest&Inc. nu vor introduce acţiune în faţa instanţei civile în 30 de zile de la comunicarea soluţiei dispuse de procuror.
Soluţia a fost comunicată părţilor, care pot face plângere împotriva acesteia, în termen de 20 de zile de la data comunicării”.
Amintim că, în mai 2016, DIICOT a pus sub acuzare, cu surle și trâmbițe, patru foşti miniştri implicaţi în dosarul Rompetrol II: Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea. Tot atunci, a fost pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale acestora.
De asemenea, procurorii au pus sechestru pe bunurile companiei Rompetrol, inclusiv asupra rafinăriei Petromidia.
Iniţial, anchetatorii au declanșat urmărirea penală a 14 persoane în acest dosar, printre care Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS; cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart.
Grup infracțional organizat, constituit de Dinu Patriciu
Acuzaţiile erau de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.
Procurorii susţineau că, în anul 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin, împreună cu cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart, au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare.
La acest grup ar fi aderat ulterior Florin Eric Chiş (cu dublă cetăţenie română şi israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum şi persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Conform DIICOT, gruparea urmărea să obţină dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însuşirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
În luna mai 2016, DIICOT a dispus sechestru pe bunurile Rompetrol fiind vizate atât rafinăria Petromidia, cât și benzinăriile companiei și alte active, suma sechestrului ridicându-se la peste 600 milioane euro. DIICOT a anunțat atunci că există suspiciunea rezonabilă că în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, a cărui activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea ordonanței de urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra, de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.
Memorandumul lui Ponta a șters 600 de milioane de dolari
În baza unui controversat memorandum semnat în februarie 2013, între statul român, reprezentat de Guvernul Ponta, și acționarii kazahi, KMG International, a fost înființat – abia în octombrie 2018 -, împreună cu partea română, un Fond de Investitii, Fondul de Investitii Kazah-Roman, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari şi urmărind o țintă totală a activelor de până la 1 miliard de dolari, în funcție de condiţiile de piață.
Memorandumul lui Ponta – care a vrut inițial să tranșeze afacerea printr-o lege, însă aceasta a fost atacată la CCR de președintele de atunci, Traian Băsescu, și declarată neconstituțională – a fost semnat în februarie 2013 și prevedea ștergerea datoriei de 600 de milioane de dolari moștenită de Romăpetrol de pe vremea afaceristului Dinu Patriciu.
Concret, Ponta a șters dintr-un foc 400 de milioane de dolari din datorie, iar pentru restul de 200 de milioane, a acceptat răscumpărareaa 26,69% din acțiunile pe care statul roman le deține.
Ponta a invocat la aprobarea memorandumului că elimină un potenţial risc de insolvenţă a companiei, fiind astfel soluţionat un vechi diferend între statul român şi Rompetrol, care punea în pericol continuitatea activităţii a 7.000 de salariaţi şi colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat.
Memorandumul adoptat în februarie 2013 de Guvernul Ponta mai prevede renunțarea din partea statului român la un litigiu prin care încerca să recupereze suma datorată de Rompetrol Group. Statul a renunțat imediat la litigiu, însă restul prevederilor nu au fost puse în aplicare până acum.
Până acum ar fi fost inițiate proiecte în valoare de peste 250 milioane dolari, urmând să fie implementate.
Datoria istorică de 600 de milioane de dolari a făcut obiectul dosarul penal Rompetrol II, la DIICOT.
“Dosarul Rompetrol ne ocupă tot subsolul DIICOT”
Horodniceanu a estimat ca prejudiciul din dosar este unul “impresionant”, însă a evitat să dea o suma exacta.
În acest context, vă invităm să citiți și: