Direcția Națională Anticorupție (DN)A a clasat dosarul deschis primarului Craiovei, fost senator PSD Olguței Vasilescu, pentru 4 infracțiuni de abuz în serviciu, spălare de bani și 3 de folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Motivele invocate de procurorul de caz, după ce a ținut la sertar 4 ani ancheta respinsă de Tribunalul București, sunt că nu există probe, deși a cerut instanței, în 2016, arestarea preventivă a Olguței vasilescu, precum și o decizie a CCR din vara lui 2018, care a declarat neconstituționale mai multe articole din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor.
Comunicatul DNA:
„La data de 15 decembrie 2016, în cauza mediatizată mai sus, prin încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București – Secția I Penală, s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, constatându-se neregularitatea actului de sesizare a instanței care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății cu privire la inculpații Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela și Vasilescu Lia Olguța.
Ulterior, la data de 07 decembrie 2020, față de persoanele menționate mai sus, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. b („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”) și lit. c („nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”) din Codul de Procedură Penală.
Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților.
În cazul infracțiunilor de spălare a banilor, procurorii anticorupție, la adoptarea aceleiași soluții de clasare, au ținut cont de prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 418 din 19 iunie 2018, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor…, în motivarea căreia s-a reținut, printre altele: „31. Prin urmare, reglementarea infracțiunii prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 îndeplinește cerințele de claritate și coerență logică doar în condițiile în care autorul acestei infracțiuni este diferit de autorul infracțiunii predicat. Practic, incriminarea analizată vizează o tăinuire, iar tăinuirea poate fi comisă doar de o persoană diferită de autorul infracțiunii din care provin bunurile tăinuite.”
De asemenea, prin aceeași soluție s-a mai dispus și ridicarea măsurilor asigurătorii luate anterior în cauză.”
Abuz în serviciu, spălare de bani, folosirea autorității pentru obținerea de bunuri materiale
Amintim că DNA a început urmărirea penală față de Olguța Vasilescu și alți doi inculpați pe 30 martie 2016, când procurorul de caz a cerut instanței Tribunalului București arestarea preventivă a acesteia, pe care a reținut-o o noapte la „Beciul Domnesc”.
Judecătorul de dreptul și libertăți a respins, însă, solicitarea anchetatorului și a plasat-o în arest la domiciliu pe Olguța Vasilescu.
Ulterior, aceasta a candidat, în iunie 2016, pentru un nou mandat de primar al Craiovei, și a câștigat alegerile.
În 19 iulie 2016, DNA a trimis dosarul spre judecare la Tribunalul București. Alături de Olguța Vasilescu, au fost deferiți justiției Radu Cosmin Preda, fost administrator public al Craiovei, pentru complicitate la luare de mită (două infracțiuni) și instigare la spălare de bani, și Elena Daniela Popescu, la data faptelor reprezentant al unei asociații non-profit, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Pe 20 septembrie 2016, judecătorul de Cameră preliminară a eliminat mai multe probe, declarându-le nule, iar pe 6 octombrie,a returnat rechizitoriul către procuror, pentru refacerea anchetei.
Este vorba despre declarațiile date de trei martori în fața ofițerilor de poliție judiciară care n-ar fi avut delegare din partea procurorului de caz pentru a efectua acte de urmărire penală, precum și o interceptare ambientală.
Pe 4 noiembrie 2016, Curtea de Apel București a admis, definitiv, contestația DNA față de decizia Tribunalului București de eliminare a probelor din dosar.
În schimb, la începutul lui 2017 Curtea de Apel București a menținut decizia judecătorului de retrimitere la DNA a dosarului pentru refacerea rechizitoriului, în ciuda contestațiilor depuse de procuror.
De atunci, ancheta a fost îngropată.
Reacția Olguței Vasilescu
