Procurorul de ședință de la DNA a solicitat instanței Curții de Apel București, marți, o pedeapsă de 12 ani de închisoare, plus spor, pentru Elena Udrea, și de 15 ani – maximul prevăzut de Codul penal – pentru Ioana Băsescu, în dosarul finanțării campaniei electorale pentru candidatul Traian Băsescu la prezidențiale din decembrie 2009.
Pentru jurnalistul Dan Andronic, procurorul DNA a cerut o pedeapsă la închisoare cu executare.
Sentința la instanța de fond, după 3 ani de judecată, va fi pronunțată la o dată ce va fi anunțată ulterior, a anunțat judecătorul.
Elena Udrea este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită, Ioana Băsescu – de instigare la delapidare și la spălarea banilor, iar Dan Andronic – de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
UPDATE! Salvată de pușcărie prin două decizii CCR, fugara Elena Udrea s-a întors în România
Dosarul a fost transmis instanței în luna mai 2017. Procurorii DNA i-au trimis în judecată, alături de cele trei „vedete”, pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării, Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare.
Procurorii acuză că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, sume care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.
