Noul proiect al Bugetului de stat pe 2019, publicat vineri seară de Ministerul finanțelor, aduce vești proaste pentru procurorii anticorupție, dar și pentru cei care investighează infracțiunile de evaziune fiscală, crimă organizată și terorism.
Deputatul USR, Claudiu Năsui, a descoperit că Guvernul Dăncilă a tăiat și mai mult din fondurile alocate inițial Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Astfel, în propunerea inițială a MFP, bugetul DNA era de 174 de milioane, în condițiile în care în anul trecut a fost de 185 de milioane de lei. În noul proiect însă, au fost tițite 6 milioane de lei, astfel că bugetul a scăzut la 168 de milioane de lei.
“Aceeași poveste și la DIICOT. În 2018 aveau 183 de milioane. În propunerea finanțelor aveau 159 de milioane. Iar acum au 155 de milioane”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.
“Concluzia e clară. Deși nu e miza principală a acestui buget, prin el PSD-ALDE vor să mai distrugă din instituții din statul român care investighează corupția și criminalitatea de nivel înalt. Le distrug prin a le lua finanțarea. Să rămână fără mijloace, oamenii devin exasperați și apoi pleacă”, adaugă deputatul USR.
Aceasta este însă numai una dintre concluzii. Claudiu Năsui a analizat noul buget și are 3 observații importante:
1. Guvernul a adăugat venituri din pix, vreo 1,165 miliarde de lei.
2. Bugetul are o greșeală de 100 de milioane de lei.
3. Bugetul DNA scade și mai mult.
Deputatul USR are mai multe concluzii:
” 1) Deficitul pe bugetul general consolidat nu crește deși cheltuielile cresc. Cum se poate? Simplu, guvernul a adăugat venituri efectiv din pix. Cheltuielile cresc cu 1,165 miliarde de lei. Iar pentru ele au apărut venituri de la UE de fix 1,165 miliarde de lei.
2) Avem câteva redistribuiri de la un minister la altul și de la un capitol la altul. Vi le prezint în tabelul de mai jos. Prima coloană sunt schimbările între instituții, a doua coloană schimbările între destinații și a treia, schimbările între tipuri de cheltuieli.
Tot ni se induce ideea că vom avea investiții mari pe fonduri europene. Experiența anilor anteriori ne arată că bugetul inițial nu a fost niciodată respectat. Primul loc din care s-a tăiat a fost de la investiții. Și fondurile de la UE nu reușim să le absorbim.
3) Presiunile primarilor asupra guvernului au dat roade. Autoritățile locale (județe și localități) mai primesc 1,35 miliarde de lei prin cote defalcate din TVA.
4) Cel mai grav lucru care sare în evidență este faptul că bugetul DNA scade și mai puternic. (…)
5) Nu o să vă vină să credeți, dar au greșit cifrele. Am descoperit o greșeală de 100 de milioane de lei. Dacă ne uităm atent la cifre, vedem că e o neconcordanță între anexe. Nu vă plictisesc cu date tehnice și numere de anexă, dar dacă însumăm toți ordonatorii de credite din bugetul de stat ajungem la cheltuieli totale de 200.800.173 mii lei. Pe când în buget efectiv apar 200.700.173 mii lei. Adică o diferență de 100 de milioane de lei. Multișor.
Ca să-i ajut pe cei din guvern să nu caute prea mult de unde vine diferența, am căutat-o eu. Vine de la capitolul „Locuințe, servicii și dezvoltare publică” de la titlul „Active nefinanciare” (aici sunt investițiile). Lucrul acesta se poate vedea ușor pentru că la acel capitol doar două ministere au buget: ministerul dezvoltării și ministerul apelor și pădurilor (da, avem un minister doar al apelor și pădurilor). Ministerul apelor are 436 milioane și ministerul dezvoltării are 3.9 miliarde (aici e PNDL). Dacă le însumăm ajungem la 4.3 miliarde (mai precis 4.330.293 mii lei). Ori dacă ne uităm în anexa 1 care ar trebui să prezinte o sinteză a bugetului, apare trecută o sumă de 4.2 miliarde de lei (4.230.293 mii lei). Care sumă e corectă? Nu ne putem da seama. Fie au greșit anexa 1, fie anexa 3. Dar în orice caz, undeva trebuie corectat. Așa se întâmplă când faci bugetul în grabă pe genunchi. Îți mai scapă… 100 de milioane de lei”.
