Procurorul de ședință al DNA, Raluca Mirică, a cerut la termenul de luni al procesului liderului PSD Liviu Dragnea în dosarul “Bombonica” – în care a fost condamnat deja în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare – sesizarea Curții Constituționale pe articolul din Legea 78/2000 privind completurile de 3 specializate de la ÎCCJ și pe o decizie a Curții supreme referitoare la interpretarea unui articol din Codul Penal privind prescrierea faptelor.
Instanța a dat un nou termen procesului, pentru data de 20 mai.
ÎCCJ a amânat procesul lui Dragnea până pe 20 mai. Decizia CCR poate anula pronunțarea sentinței
Până atunci, CCR va da verdictul și în cazul sesizării lui Florin Iordache, din partea Camerei Deputaților, prin care condamnatul Dragnea invocă un conflict de natură constituțională între această instituție și ÎCCJ, care ar fi ignorat prevederile legii privind înființarea completurilor de 3 judecători specializate pe corupție. În acest fel, liderul PSD speră să câștige la fel cum a obținut în cazul completurilor de 5, când CCR a decis o nouă tragere la sorți.
Iată cele două excepții de neconstituționalitate invocate de DNA:
1. Privind Articolul 29 din legea 78/2000, care prevede: ”pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege se constituie complete specializate”. Este exact articolul invocat și de avocații lui Dragnea în proces, dar și de Florin Iordache în sesizarea la Curtea Constituțională, care are termen de pronunțare 19 aprilie.
DNA arată că prevederea are caracter general și ambiguu și nu indică în mod clar și concret în ce constă specializarea completurilor care trebuie să judece faptele de corupție prevăzute în această lege. “Textul criticat este neclar, lipsit de previzibilitate și accesibilitate, întrucât legiuitorul nu a definit noțiunea de completuri specializate și nu a stabilit care sunt criteriile conform cărora un complet de judecată devine specializat”, invocă DNA în excepția de neconstituționalitate ridicată.
Prin utilizarea unei sintagme atât de generale precum aceea de “complet specializat”, legiuitorul a creat premisa aplicării aleatorii a normelor de competență pe care le-a adoptat, aspect ce afectează dreptul la un proces echitabil atât al inculpaților, cât și al persoanelor vătămate, mai susține procurorul DNA, Raluca Mirică.
2. Privind articolul 174 din Codul penal cu referire la articolul 154 alin 2 din Codul penal, în interpretarea dată prin decizia (ICCJ) de recurs în interesul legii nr 5 din 11 februarie 2019. Acest articol se referă la prescrierea unor categorii de fapte penale.
Articolul 174 din Cod penal prevede că “prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentaivă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, investigator sau complice”.
Articolul 154, alin 2 prevede că “termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii”. DNA arată că “prin decizia de recurs în interesul legii nr 5 din 11 februarie 2019, ICCJ a stabilit că în interpretarea și aplicarea prevederilor art 174 din Codul penal, cu referire la art. 154 alin 2 din Codul penal, prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înțelege momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit”. “Această interpretare dată de ICCJ induce o confuzie între infracțiunile simple și infracțiunile progresive. Astfel, în cazul unei infracțiuni simple, dar cu desfășurare în timp, în urma deciziei mai sus menționate, s-a ajuns la a i se atribui efectele unei infracțiuni progresive”, arată DNA în sesizare.
După invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către DNA, avocații lui Liviu Dragnea și ai Olguței Șefu au cerut instanței amânarea procesului, pentru a-și pregăti apărarea pe aceste excepții.
Această solicitare a fost admisă, iar astfel s-a ajuns la noul termen stabilit pentru 20 mai, după ce luni trebuia să fie ultimul termen al procesului, amânat deja de 5 luni, prin diverse tertipuri, de Liviu Dragnea.
În caz că CCR va admite în 19 aprilie – temen amânat pentru a doua oară – sesizarea lui Iordache privind conflictul juridic de natură constituțională, ÎCCJ va admite la termenul din 20 mai rejudecarea dosarului la instanța de fond – completul de 3 judecători. Acest lucru va însemna însă prescrierea faptelor, astfel încât Dragnea va scăpa de pușcărie.
El mai are însă o șansă de scăpare – dacă CCR va respinge sesizarea, dar completul de 5 judecători nu va pronunța sentința în 20 mai, deoarece judecătoarea Mera se pensionează începând cu 1 iunie. În această situație, procesul va fi reluat de la zero cu un alt judecător în locul ei, în completul de 5, iar faptele se vor prescrie până la pronunțarea unei sentințe definitive.
A doua sesizare:
