Anul electoral readuce în atenția românilor, ca de fiecare dată, dosarele istorice tărăgănate în justiție. Este și cazul dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, redeschis prin decizia CEDO, trimis spre judecare în iunie 2017, apoi returnat procurorilor militari de judecătorul Epure de la camera preliminară a Instanței supreme (ÎCCJ), în 2019, după 2 ani – deși legea prevede un termen de maxim 30 de zile -, pe motiv că lui Ion Iliescu i s-a încălcat dreptul la apărare, și după un an, în 2020, respins în integralitate de ÎCCJ, cu ordin de refacere de la zero a anchetei.
Patru ani le-au trebuit procurorilor militari să refacă dosarul. Și, ca un făcut, exact în an electoral aceștia încep audierea inculpaților de rang înalt.
Între timp, Ion Iliescu a ajuns la 94 de ani și nu se mai poate deplasa, astfel că procurorii vor merge vineri la vila acestuia casă-i aducă la cunoștință din nou acuzația de infracțiuni umanității. Aceste infracțiuni nu se prescriu, dar Iliescu nu va mai apuca sentința în această viață, în ritmul extrem de relaxat al judecătorilor.
Fost președinte al României în anii ’90, Ion Iliescu le-a mulțumit public minerilor veniți să restabilească ordinea în București – adică au bătut toți oamenii din centrulCapitalei care purtau blugi, aveau barbă sau ochelari.
Spectacolul de la Parchet a început însă joi, cu defilarea celorlalți inculpați chemați să li se aducă la cunoștință acuzațiile. La fel ca Iliescu, sunt și ei beneficiari de pensii speciale – inclusiv a celei de parlamentar -, dar cu ceva ani mai puțini decât Iliescu.
Primul care a venit la Parchet, la ora 8.00, a fost Petre Roman, premier al României în 1990. El a râs tot timpul și a refuzat să răspundă la vreo întrebare a jurnaliștilor.
A urmat Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier al României în perioada decembrie 1989 – iunie 1990. El aspus că nu va fi condamnat. Este singurul care a vorbit cu jurnaliștii.
Au venit apoi, pe rând, Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații (SRI), și Adrian Sârbu.
Sunt aşteptaţi la audieri generalul (rez.) Mugurel Cristian Florescu, Cazimir Ionescu şi Miron Cozma.
Potrivit procurorilor militari, conducerea de atunci a României a pus la cale un scenariu de reprimare a protestelor anticomuniste din Piața Universității. 4 persoane și-au pierdut viața în violențe, două femei au fost violate, peste 1.300 de oameni au fost răniți și alți o mie au fost arestați ilegal.
