După un an și 6 luni de la trimiterea în judecată, după 30 de ani de la Evenimentele sângeroase din 1989, Dosarul Revoluției se reîntoarce la Parchetul Militar, pentru refacerea unei părți din anchetă, potrivit deciziei judecătorilor de la Înalta Curte de Casașie și Justiție (ÎCCJ).
Magistrații Instanței Supreme au admis excepțiile invocate de Asociația „21 Decembrie 1989”, condusă de Doru Mărieș, dar și cererile depuse de inculpații Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Rus Iosif, precum și excepții ridicate din oficiu.
Printre probele respinse de magistrați se numără actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989.
Minuta ședinței:
1045/1/2019/a1 – Admite, în parte, cererile și excepțiile invocate de Asociația „21 Decembrie 1989” în calitate de reprezentant al persoanelor vătămate Stancu George, Bancilă Elena, Balalau Adriana, succesorii părții civile Vinersar Florin, respectiv Vinersar Elena Georgeta, Vinersar Silviu Alexandru și Vinersar Mihai Sebastian, inculpații Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, precum și excepțiile ridicate din oficiu:
1. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din data de 05 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare din perspectiva următoarelor aspecte:
– în ceea ce privește numărul total al volumelor de urmărire penală ce conțin probele relevate de parchet în susținerea acuzațiilor aduse inculpaților atât sub aspectul laturii penale cât și al laturii civile și care, cu respectarea dispozițiilor legale în materia reunirii, compun dosarul nr. 11/P/2014;
– verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei a actului de sesizare de către procurorul ierarhic superior;
– descrierea faptelor reținute prin actul de sesizare a instanței în sarcina inculpaților Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, indicarea și analiza mijloacelor de probă, identificarea și stabilirea identității persoanelor vătămate, părților civile ori succesorilor acestora prin raportare la acuzațiile aduse fiecărui inculpat din cauză;
– nelegalitatea „depozițiilor” persoanelor ascultate în fața Comisiilor senatoriale și care au dobândit calitatea de suspecți/inculpați în cauză;
– nelegalitatea administrării unor depoziții de martori/persoane vătămate, după redeschiderea urmării penale în cauză;
– nelegalitatea administrării mijloacelor de probă constând în Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din decembrie 1989, Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, Documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N., „Cartea revolu?iei române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu, documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12 – 31.12.1989, datate mai 1991.
2. Constată că numărul volumelor de urmărire penală înaintate instanței este de 2.995, iar parte din acestea conțin un număr mai mare de acte de urmărire penală decât cele menționate de parchet. Constată că dosarul nr. 200/P/2007 ce are în conținut un număr de 234 volume de urmărire penală – incluzând și volumul 163 bis, lipsă fiind volumul cu nr. 174 menționat în adresa parchetului (renumerotate de instanță de la nr. 2762 la nr. 2995) -, a fost atașat prezentului dosar și îl exclude din ansamblul probator.
3. Exclude din materialul de urmărire penală: – actele intitulate „declarații” ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei Senatoriale; -Rapoartele întocmite de Comisia Senatorială privind evenimentele din Decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; -Sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de parchetul militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; -punctul de vedere preliminar al S.R.I. privind evenimentele din decembrie 1989; – documentarul privind Marele Stat Major din cadrul M.Ap.N.; – „Cartea revoluției române. Decembrie 1989” de Sergiu Nicolaescu; – documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la ac?iunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.
4. Exclude din materialul probator următoarele acte de urmărire penală: – declarațiile persoanelor vătămate: Făgădar Emanoil, Petrescu Nicolae din data de 06.06.2008 (filele 15-16, 23-24, vol. 1519), Voina Simona Eleonora din data de 5 iunie 2008 (filele 25-27, vol. 1519), Glogovețan Gheorghe, Silaghi Andrei, Bîscă Adriana Maria din 05.06.2008 (filele 108-110, 111-112, 113-115 vol. 1519), Muntean Ioan din 7.06.2008, Groza Ioan, Marian Mircea, Culda Dorel din 4 iunie 2008 (filele120 -125, 172-176, vol. 1519), Lazurca Ana din 5 iunie 2008 (filele186-188, vol. 1519), Pal Andrei, Sabău Simona Maria din 6 iunie 2008 (filele 201 -206,vol. 1519), Cordea Aurel din 4 iunie 2008 (filele 16-18, vol. 1520), Herlea Olimpiu din 5 iunie 2008 (filele 22-24, vol. 1520), Babițchi Siegfrid Ingo din 6 iunie 2008 (filele 28-30, vol. 1520); – actele intitulate „declarații martor” sau „declarații” (formular tipizat sau olografe) de la filele 18, 22-24, 29-34, 36, 106, 238, vol. 1506, plicul ce conține mențiunea „glonț extras din mașina d-nului Secu Alexandru cu antetul R.S.R. – M.A.I.”, fila 41 din vol. 1506, actele intitulate „declarații” (olografe sau formular tipizat) de la filele 9-12, 23-36, 102-103, 120-124,141-142,143-149, vol. 1507, actele intitulate „declarații” (olografe) – filele 21-24, vol. 1508; – declarațiile de persoane vătămate/părți civile și succesori ai acestora față de care prin ordonanța nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a solicitat redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare în ceea ce privește soluția de clasare dată în legătură cu plângerile formulate de mai multe persoane (pct.2 din rechizitoriu), confirmată prin încheierea nr. 443 din 27 noiembrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, în dosarul nr. 2705/1/2019; – procesul verbal și declarația persoanei vătămate Dragovei Ion, ambele din data de 27 iunie 2018 (filele 102-108, vol. 1907), procesul verbal și declarația părții civile Fecioru Ștefan, ambele din data de 8 august 2018, (filele 121-123 vol. 1908), procesul verbal și declarația persoanei vătămate Gorgoș Ion, ambele din data de 8 august 2018 (filele 136-138 vol. 1908), procesul verbal și declarația de martor a numitei Niță Florica (filele 92-93, vol. 1910), procesul verbal și declarația persoanei vătămate Panac Daniela Elena, ambele din data de 3 iulie 2018 (filele 68- 70, vol. 1910), declarația părții civile Dănilă Felicia (filele 12-16, vol. 1906), procesul verbal și declarația de martor a numitului Ciola Hugo Armand din 23 iulie 2018 (filele 110-112, vol. 1906). 5. Ia act că părțile civile Stînea Mircea, Brumar Vasile, Suciu Gheorghe-Vasile, Ban Minodora, Ban Alexandru-Vasile, Ban Florin Iulian, Boantă Iulian, Bragă Cristian Nicolae, Bragă Lucian-Ioan, Bragă Paraschiva, Bustan Aurelia, Bustan Gabriela-Bianca, Cîrstea Marin, Cîrstea Floarea, Chiran Ruxandra, Chircă Adrian, Radu (fostă Cioran) Elena, Cioran Alexandru Victor, Rusch Elena Lacrima, Coca Florica, Coca Marius Ioan, Coman Georgeta, Coman Gheorghe-Iulian, Coman Daniel-Laurențiu, Coman Daniela, Coman Mihai, Pătroi (fostă Coman) Elena-ªtefania, Croitoru Maria, Croitoru Tiberius-Daniel, Drăculeț Elena, Drăculeț ªerban Cristian, Farcaș Angelica, Farcaș Irina Brândușa, Farcaș Mihai Viorel, Farcaș Petru Cristian, Gîndilă Gabriel, Ionescu Elena, Ionescu Constantin, Ionescu Rozana, Ionescu Virginia Elena, Ionescu Roxana (fostă Roxana-Constantina), Istrate Ana, Istrate Mihai, Cocoș (fostă Istrate) Magdalena, Cristian Florina, ªoșa Mariana, Lodromănean Diana, Lodromănean Ioana, Muntean Maria, Muntean Ioan, Neagoe Anișoara, Neagoe Gheorghe, Ghiurițan Doina, Nemeș Doina Maria, Nemeș Ioan, Niță Maria, Onișor Ana, Onișor Mihai Lucian, Onișor Viorel-Marius, Onu Anuța, Păiș Doina, Păiș Iancu Vasile, Păiș Ioan, Radu Maria-Gabriela, Sărac Victor, Vîju (fostă Severin) Valeria, Severin Cristina-Maria, Stan Ana, Stan Ioan-Severus, Stan Mircea-Ciprian, Stuparu Mariea, ªandor Maria, Bardas (fostă ªandor) Crinuța, Prunean (fostă ªandor) Olimpia, Vasiliu Elena, Vasiliu Vasilica-Elena, Doca Viorica-Elena, Voicu Maria, Voicu Doru-Augustin, Bud Mircea, Chircă Adrian, Chircă Maria, Comănici Remus, Cune Costel, Drăgoiu Constantin, Horschager Simon-Sigfried, Mănișor Romu, Mărgeanu Adrian Alexandru, Mărginean Vasile, Mureșan Mircea, Negrilă Ioan, Nuță Elena, Coza Ioana-Raluca, Albert Narcisa-Elena, Ordean Ioan – prin tutore Ordean Maria-Teodora, Păltineanu Ioan Liviu, Prie Ioan, Radu Maria, țigăran Ion, Zelinschi Victoria, Zelinschi Dumitru, Zdîrcu Marius-Adrian, Zdîrcu Sorin-Ioan, Bleahu Dumitru, Brumar Vasile, Comșa Nicolae, Dragomir Constantin, Frântu Ion, Giuran Doina, Henning (fostă Moraru) Adrian Constantin, Lăzureanu Mihai Dan, Manea Mihail, Mateș Ioan, Mureșan Doruț, Mușeț Nicolae, Pantin Lucian Ivan, Păltineanu Ioan Liviu,Smaranda Laurențiu, Stanciu Valeria, ªionean Ioan, ªoaită Lucian Radu, Tomuță Maria, Roman Claudia Maria, țurloiu Vasile Marcel, Tudor Rodica Emilia, Tudor Mădălin-Cristian, Dănilă Felicia, persoanele vătămate Mureșan Mircea, Mărginean Daniel, Dăscăleanu Vasile, Rus Viorel, Suciu Gheorghe Vasile, și numiții Klein Ana Iuliana – succesoare a persoanei vătămate Tomuță Ioan Silvestru, Rittinghaus Maria Luisa – succesoare a persoanei vătămate Crăciun Ovidiu, Radu Elena – succesoare a persoanei vătămate Radu Dragoș, Bustan Alexandra-Lavinia – succesoare a persoanei vătămate Bustan Gheorghe, Chiran Ruxandra -succesoare a persoanei vătămate Chiran Petre Silviu, Chiran Iuliana – succesoare a persoanei vătămate Chiran Petre Silviu, Rusch Elena Lacrima – succesoare a persoanei vătămate Cioran Victor, Gîndilă Ligia – succesoare a persoanei vătămate Gîndilă Dan Gheorghe, Hienz Ioan-Wilhelm – succesor al persoanei vătămate Hienz Reinhold Wilhelm, Istrate Iacob – succesor al persoanei vătămate Istrate Nicolae, Schenk (fostă Muntean) Daniela-Maria – succesoare a persoanei vătămate Muntean Ioan, Roman Cosmin-Ioan – succesor al persoanei vătămate Roman Ioan, Sărac Laurențiu – succesor al persoanei vătămate Sărac Victor, Vasiliu Daniela – succesoare a persoanei vătămate Vasiliu Vasile, Voicu Alin – succesor al persoanei vătămate Voicu Nicolae, reprezentate de apărător ales, avocat Briciu Vasile, partea civilă ªtefan Daniela, reprezentată de apărător ales, avocat Aramă Iurie, în substituire pentru avocat Cojocaru Claudia, părțile civile Cîșlaru Niculina, Pletea (fostă Cîșlaru) Luminița, Petre (fostă Cîșlaru) Ana-Maria și Cîșlaru Ionel Sorin, reprezentate de apărător desemnat din oficiu, avocat Dascălu Costel Adrian, în substituire pentru avocat Gheorghiță Claudia și partea civilă Costache Ilie, reprezentată de apărător desemnat din oficiu, avocat Dascălu Costel Adrian, au renunțat la cererile și excepțiile formulate în cauză.
Transmite încheierea motivată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secției Parchetelor Militare, pentru ca, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 3 Cod procedură penală, în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităților actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei. Cu drept de contestație odată cu încheierea pronunțată conform art. 346 Cod procedură penală. Pronunțată în cameră de consiliu, azi, 9 octombrie 2020.
Procesul se judecă într-un ritm extrem de lent, așa cum ne-a obișnuit justiția din România.
Procesul Revoluției, amânat din nou la ÎCCJ: 3 ore s-a făcut apelul părților
VIDEO. Bătaie de joc la ÎCCJ: Sute de martori la coadă în Dosarul Revoluției, termen amânat 3 luni
De altfel, au rămas nepedepsite și crimele lui Iliescu și complicii comise la mineriada din 1990.
30 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie. Dosarul, retrimis procurorilor: „Au încălcat dreptul la apărare al inculpaţilor”
Acuzațiile din Dosarul Revoluției
Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată Dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.
Dosarul cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..
În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.
Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.
