Liderul PSD, Liviu Dragnea, a lipsit luni de la proces, unde era programat la audiere de Completul de 5 judecători al ÎCCJ, în dosarul “Bombonica”, dar a cerut instanței, prin avocați – deoarece el s-a internat în spital pentru dureri lombare cu două zile înainte de termenul de judecată – să fie casată condamnarea de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pronunțată anul trecut de instanța de fond – Completul de 3 judecători – şi să se rejudece procesul.
Motivul invocat de avocaţii săi, Marian Nazat şi Flavia Teodosiu, este că sentința ar fi fost pronunțată în 21 iunie 2018 de un complet nelegal constituit, deoarece trabuia înființat un complet special pentru cazurile de corupție.
O cerere similară a depus la instanţă si avocatul Adrian Toni Neacşu, avocatul Olguţei Şefu, fosta directoare executivă de la Protecţia Copilului Teleorman.
Și Olguţa Şefu a lipsit la termenul de luni de la ICCJ, ea invocând o criză biliară.
Concret, apărătorii celor doi susțin că nu au fost condamnați în primă instanță de un complet specializat, aşa cum cer Legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, la articolul 29, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ÎCCJ.
Ultimele două articole din Legea 304/2004, invocate de avocați, au fost modificate de PSD-ALDE, cu ajutorul UDMR, dar au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis după două luni de la condamnarea lui Dragnea.
„Din studierea informaţiilor publice existente pe portalul ICCJ, secţiunea destinată organizării instanţei, secţiilor şi completurilor, respectiv secţiunii hotărârii de colegiu, am constatat că nu există în cadrul secţiei penale, prin nicio hotărâre de colegiu, complete specializate pentru soluţionarea, în fond, a cauzelor de corupţie.Acest lucru determină constatarea firească a faptului că nici completul care a soluţionat în fond prezenta cauză nu a fost unul specializat, în acord cu exigenţele art. 29 din legea 78/2000. Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluţionată de un complet nelegal compus, cu consecinţa nulităţii absolute a hotărârii pronunţate, în raport cu dispoziţiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea adresată instanţei și consultată de G4Media.
Avocaţii susţin că toate celelalte instanţe din ţară, mai puţin ICCJ, ar avea astfel de completuri specializate.
Apărarea lui Dragnea invocă şi o decizie a ICCJ dată de un complet privind dezlegarea unor chestiuni de drept în septembrie anul trecut – dar ulterioară condamnării lui Liviu Dragnea din iunie 2018.
„Natura normelor care sancţionează compunerea completelor de judecată şi sfera de cuprindere a noţiunii de legală compunere a acestora, a fost însă tranşată, pe cale de interpretare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prin Decizia nr 17/17 septembrie 2018, respectiv un recurs în interesul legii, decizie prin care a stabilit că normele din Legea de organizare judiciară referitoare la compunerea completelor de judecată specializate sunt norme de ordine publică, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justiţiei, iar încălcarea acestora este sancţionată de lege cu nulitatea absolută (…)
Împrejurarea că Decizia nr. 17/2018 a ICCJ pronunţată într-un RIL este pronunţată în materie civilă este lipsită de relevanţă în condiţiile în care interpretarea tranşată prin respectiva Decizie vizează dispoziţii de organizare judiciară, aplicabile deopotrivă atât în materie civilă, cât şi în materie penală”, arată avocaţii în cerere.
Apărarea invocă în acest context şi Decizia 685/2018 privind completurile de 5 judecători a CCR din noiembrie 2018 unde, la paragraful 177, se arată că încălcarea prevederilor referitoare la compunerea completurilor de judecată atrage nulitatea absolută a actelor pronunţate.
De asemenea, avocații lui Dragnea invocă decizia CEDO din cauza Sutyagin contra Rusiei din 3 mai 2011.
Prin urmare, avocaţii solicită anularea condamnării şi rejudecarea de la zero a procesului.
„Încalcarea normelor privind soluţionarea cauzelor în fond de judecători care nu au fost desemnaţi în compunerea completelor specializate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunţate, în acord cu dispoziţiile art. 281 alin 1 litera a C.p.p şi cu decizia nr 17/2018 – RIL, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care a prevăzut natura normelor de organizare judiciara ce reglementează compunerea completelor specializate.
Existenţa unei cauze de nulitate absolută a sentinţei pronunţate face inutilă verificarea de instanţa de apel a fondului cauzei, având în vedere că singura soluţie posibilă într-o atare situaţie este desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare”, conchid avocaţii lui Dragnea în cererea depusă la ICCJ.
