Președintele Klaus Iohannis s-a grăbit să semneze, marți, decretele de promulgare a legilor justiţiei propuse de Predoiu și votate în Parlament de PNL-PSD-UDMR, fără a aștepta trei săptămâni pentru avizul Comisiei de la Veneția.
Comisarul european pentru Justiție,Didier Reynders, a cerut în 22 septembrie autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției. Dar nu i-au respectat solicitarea nici parlamentarii, nici președintele Iohannis.
Predoiu: De ce trebuie să adoptăm Legile Justiției acum, și nu după avizul Comisiei de la Veneția
Pe 17 octombrie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
USR, AUR şi Avocatul Poporului au atacat la Curtea Constituțională aceste acte normative, însă CCR a respins cererile, în 9 noiembrie.
Din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost eliminate abaterile disciplinare ce vizează „nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată”.
Actul normativ mai prevede că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmăreşte selecţia judecătorilor „care corespund celor mai înalte standarde de competenţă profesională”, evaluate de ÎCCJ, precum şi de „integritate, conduită şi deontologie”, evaluate de Secţia pentru judecători a CSM.
În ceea ce privește concursul de promovare a magistraţilor, „la punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi”.
Legea privind organizarea judiciară prevede că hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată.
Pentru a fi numiţi în cadrul DIICOT, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare. Aceştia sunt admişi prin concurs şi trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă şi o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecătort.
O altă prevedere stabileşte că personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii (INM) este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile legii, cu acordul lor, cu avizul Consiliului ştiinţific al INM. Statutul personalului de instruire se adoptă de Plenul CSM, la propunerea directorului INM, cu avizul Consiliului ştiinţific.
Dispoziţiile privind implementarea Dosarului Electronic Naţional la nivelul instanţelor judecătoreşti se aplică de la 1 ianuarie 2024.
Legea privind organizarea CSM prevede că membrii Consiliului se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţie definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepţia situaţiei în care a intervenit radierea sancţiunii.
„În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară. (…) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de către Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în lege.
Totodată, „Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de CSM, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori. Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor”, se arată în lege.
