Un complet de 5 judecători de la ÎCCJ i-a achitat definitiv pe foştii procurori Lucian Onea şi Mircea Negulescu de la DNA Ploiești – structură teritorială a Direcției Naționale Anticorupție desființată în urma anchetei penale la care au fost supuși cei doi de către procuroarea Adina Florea de la SIIJ, pentru așa-zisele infracțiuni de represiune nedreaptă și cercetare abuzivă a fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit ulterior din țară.
Instanța supremă a respins, marți, apelurile formulate de Parchetul General şi fugarul Sebastian Ghiţă împotriva sentinței de achitare pronunțate, în iunie 2023, de instanţa de fond- un complet de 3 judecători de la ÎCCJ.
Foștii procurori DNA Onea şi Negulescu au fost achitaţi în dosarul „represiunii nedrepte” asupra fostului deputat PSD Vlad Cosma
Lucian Onea şi Mircea Negulescu au fost dați afară din magistratură de către CSM, încă de acum 5 ani, când Secția DNA Ploiești a fost desființată.
Concret, Onea și Negulescu au fost trimiși în judecată de Adina Florea, pe 15 iulie 2019, pe motiv că l-ar fi obligat să dea declarații mincinoase pe martorul sub acoperire Vlad Cosma, care fusese condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare, împreună cu tată lui, baronul PSD de Prahova Mircea Cosma (8 ani de închisoare).
Ca prin minune, după ce Cozma a difuzat la Antena 3 înregistrări audio cu Negulescu, completul de 5 judecători de la Instanța supremă, în loc să promunțe sentința definitivă, a dispus rejudecarea de la zero a dosarului.
„Clanul Cosma a învins: ÎCCJ a decis că dosarul va fi rejudecat!”
Cei doi sunt acuzați că, între 2010 și 2013, ar fi primit mită un milion de euro de la patronii unor firme de asfaltare și deszăpezire ca să le acorde contracte.
Cazul Clanului Cosma – pe față și pe dos!
Între timp, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat toate sentințele date de completurile de 3 judecători de la ÎCCJ, pe motiv că nu erau specializate pe corupție, așa că procesul se va judeca de la zero la un alt complet de 3 judecători, specializat.
Decizie-șoc a CCR, după 4 amânări: Completurile de 3 ale ÎCCJ sunt ilegale, așa cum a cerut Iordache
În acest fel a scăpat și fiica baronului Mircea Cosma, Andreea Cosma, deputat PSD în mandatul 2016-2020, de condamnarea de 4 ani pentru corupție, pronunțată de un complet de 3 judecători – prima instanță – de la ÎCCJ.
Rejudecarea dosarului clanului Cosma, pasată între instanțe
Motivul: Vlad Cosma nu mai este deputat, astfel că ÎCCJ și-a declinat competența, în septembrie 2019.
Însă, pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la ÎCCJ, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între aceste două instanţe. În luna mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova.
Așadar, la aproape 7 ani de la trimiterea dosarului în judecată, nu există nici măcar o sentință valabilă la instanța de fond.
În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi Daniel Alixandrescu – de luare de mită şi abuz în serviciu.
De ce a respins Curtea de Apel Ploieşti strămutarea dosarului Cosma: Inculpații nu mai au puterea locală
Decizia procurorilor DNA de solicitare a strămutării dosarului a survenit după ce, pe 14 august 2020, Tribunalul Prahova l-a achitat, în primă instanță, pe Vlad Cosma în al doilea dosar, în care este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani.
Victorie pe linie a clanului PSD de Prahova! Fostul deputat Vlad Cosma, achitat în al doilea dosar
Este binecunoscut faptul că Mireca Cosma, fost președinte al Consiliului Județean Prahova, este supranumit „baron local” al PSD chiar și după ce nu mai deține această funcție.
În schimb, procurorul Negulescu, cel care a instrumentat dosarul, precum și alte dosare în care sunt inculpați cei din familia Cosma, este trimis în judecată pentru „represiune nedreaptă” și alte infracțiuni.
Iată comunicatul transmis de Secția Specială de investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ):
„În continuarea comunicatului de presă din data de 15 iulie 2020, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele:
La data de 22 decembrie 2020, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui fost procuror (eliberat din funcție în cursul anului 2019 ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de :
- cercetare abuzivă (prev. de art. 280 alin. 1 şi 2 Cod penal) – 6 infracţiuni;
- represiune nedreaptă (prev. de art. 283 alin. 1 Cod penal) – 4 infracţiuni;
- instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii (prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal);
- influenţarea declaraţiilor (prev. de art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal);
- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii (prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal);
- inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, prev. de art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;
- fals intelectual (prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal) – 10 infracţiuni:
- abuz în serviciu (prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal) – 3 infracţiuni.
De asemenea, în aceeași cauză, procurorii au dispus trimiterea în judecată a unui fost ofițer de poliție judiciară, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
- complicitate la cercetare abuzivă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 280 alin. 1 şi 2 Cod penal (6 infracţiuni);
- complicitate la represiune nedreaptă prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (4 infracţiuni);
- complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal în ref. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 283 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal;
- complicitate la influenţarea declaraţiilor prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 272 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal;
- complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 1 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;
- complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 47 Cod penal în ref. la art. 268 alin. 2 Cod penal în cond. art. 52 alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;
- fals intelectual (prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, în cond. art. 38 alin. 1 Cod penal) – 10 infracţiuni;
- complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (3 infracţiuni).
Din probatoriul administrat a rezultat că primul inculpat, în calitate de procuror în cadrul DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul celui de-al doilea inculpat, ofițer de poliţie judiciară detașat la DNA – ST Ploiești, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de unele dintre acestea, știind că sunt nevinovate.
De asemenea, ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la ÎCCJ dintr-unul dintre dosare să dispună, fără vinovăție, arestarea preventivă faţă de o persoană, ştiind că aceasta este nevinovată întrucât materialul probator pe baza căruia s-au argumentat măsurile procesuale a fost plăsmuit încă de la momentul sesizării organelor judiciare.
Totodată, primul inculpat, cu ajutorul celui de-al doilea, în mod repetat, ar fi determinat mai mulți martori (unii cu identități protejate) să dea declaraţii mincinoase în dosarele penale menţionate anterior și mai mulți denunțători să formuleze denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, denunțurile fiind ulterior clasificate, cu consecința vătămării drepturilor procesuale ale persoanelor vătămate”.
