Medicii Irinel Popescu şi Vasile Ciurchea au fost trimişi în judecată, miercuri, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru luare de mită şi abuz în serviciu, pe vremea când au deținut șefia Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).
Concret, cei doi ar fi încheiat ilegal o serie de acte adiţionale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate, producând un prejudiciu de peste 8 milioane de euro în dauna CNAS, a informat, miercuri, DNA.
De asemenea, în instanţă a fost trimisă şi societatea HP România SRL, având denumirea nouă Enterprise Services România SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale).
DNA arată totodată că, în aceeaşi cauză, anchetatorii au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu un inculpat, la data faptelor în calitate de director general al HP România SRL, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale, corespunzător celor 4 acte adiţionale încheiate).
Comunicatul DNA:
În cauza mediatizată prin comunicatele nr. 690/VIII/3 din 23 mai 2016 și 132/VIII/3 din 15 februarie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a doi foști președinți ai Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) și a unei societăți comerciale, pentru că cei doi ar fi abuzat de funcția deținută pentru a încheia, în mod nelegal, o serie de acte adiționale ce ar fi permis atribuirea unor contracte supraevaluate, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de peste 8 milioane de euro în dauna CNAS. În schimb, cei doi ar fi primit sume de bani fie în folos propriu, fie pentru anumite societăți comerciale.
Astfel, s-a dispus trimiterea în judecată a următorilor inculpați:
CIURCHEA VASILE, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv februarie 2007 – ianuarie 2009, pentru infracțiunile de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale);
POPESCU IRINEL, președinte al Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie – decembrie 2009, pentru infracțiunile de luare de mită și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 acte materiale);
Societatea HP ROMÂNIA SRL, având denumirea nouă Enterprise Services România SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale).
În aceeași cauză, procurorii au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat, la data faptelor în calitate de director general al HP România SRL, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale, corespunzător celor 4 acte adiționale încheiate).
În rechizitoriul și acordul de recunoaștere a vinovăției întocmite, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Între Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) și HP România S.R.L. au fost încheiate, în perioada 2007-2009, patru acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP).
Achizițiile s-ar fi făcut la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale și de 760 euro/zi-om, în cazul altor două acte adiționale.
Actele adiționale respective ar fi fost semnate, consecutiv, de președinții CNAS, inculpatul CIURCHEA VASILE, la datele de 29.10.2007 și 16.05.2008 și inculpatul POPESCU IRINEL la datele de 06.08.2009 și 18.11.2009, în afara vreunei proceduri de achiziție conform legii și fără ca serviciile achiziționate să fi fost prevăzute în contractul inițial.
În acest sens, directorul general al HP România, coinculpat trimis în judecată în baza acordului de recunoaștere a vinovăției, ar fi negociat cu președinții CNAS încheierea celor patru acte adiționale, aceștia din urmă acceptând ofertele supraevaluate și nefundamentate făcute de HP România, deși cunoșteau că, în realitate, serviciile ar fi fost executate de o altă societate (împreună cu subcontractanții) la prețuri mult mai mici (cel mult 500 de euro/zi-om).
Interpunerea societății HP România SRL ar fi dus la o majorare artificială a prețului serviciilor, ceea ce ar fi provocat un prejudiciu în dauna CNAS în cuantum de 8.395.490 euro, TVA inclus, și obținerea unui folos necuvenit de către HP în același cuantum.
În schimbul încheierii actelor adiționale în condițiile descrise, inculpații Ciurchea Vasile și Popescu Irinel ar fi pretins, în calitate de președinți ai CNAS, remiterea unor foloase necuvenite, sume care ulterior ar fi fost primite în conturile persoanelor indicate de cei doi inculpați.
Astfel:
– Ciurchea Vasile ar fi pretins de la reprezentanții HP România SRL și de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007-martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum și să încheie contracte cu două societăți comerciale; ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) și, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăți indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăți, respectiv 165.000 euro în conturile uneia dintre cele două societăți (perioada martie 2008 – iulie 2008) și 300.000 euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).
– Popescu Irinel ar fi solicitat reprezentanților HP România și societății subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăți; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societățile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăți, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate și echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de a doua societate.
Referitor la inculpatul care avea calitatea de director general al HP România, cu care procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, în prezența apărătorului ales, acesta a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, termenul de încercare fiind de 4 ani.
În cauză CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 euro.
În cauză au fost puse sechestre asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților Ciurchea Vasile, Popescu Irinel și societatea HP România (cu denumirea nouă de Enterprise Services Romania SRL).
Societatea a depus suma de 8.395.490 euro la dispoziția DNA în vederea recuperării prejudiciului, sumă pusă sub sechestru și transferată în contul ANABI.
Cele două dosare de urmărire penală conținând rechizitoriul, respectiv acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise spre judecare la Tribunalul București.
Cu privire la ceilalți suspecți angajați ai CNAS cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată, s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului și a acordului de recunoaștere a vinovăției la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.
