Fostul trezorier al PSD, Mircea Drăghici, trimis în judecată de DNA pentru delapidare

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

 

În 24 iunie, procurorii l-au anunțat că i-au schimbat calitatea din suspect în inculpat. Mircea Drăghici a scris pe Facebook că este ”realmente uluit”.

 

“Ca și în cazul soției mele, totul pare a fi doar o parte a unei foi de parcurs stabilite în anumite laboratoare. În condițiile în care toți martorii au dat declarații favorabile de la momentul în care am fost numit suspect și până astăzi, nu pot decât să constat cu dezolare că trăim vremuri în care poliția politică e vie și din ce în ce mai puternică”, a scris Mircea Drăghici. “Civilii din politică trebuie executați!”. “Am înțeles, să trăiți!”, a adăugat el.

 

În 5 iunie, după ce Dragnea a intrat la închisoare pentru 3 ani și 6 luni, Drăghici a demisionat din funcţia de trezorier al PSD. Drăghici a fost coordonatorul de campanie al PSD pentru alegerile europarlamentare, unde rezultatele au fost mediocre: 23%.

 

Viorica Dăncilă a cerut în partid realizarea unui audit intern, pentru a se afla care este situația financiară a PSD, ce clauze au contractele semnate în numele partidului, de cine au fost semnate și dacă acestea pot fi reziliate.

În cazul lui Drăghici, anchetatorii spun că, în perioada 15 februarie 2018 – 11 iunie 2018, în calitate de trezorier al PSD, acesta a folosit suma de 380.000 de euro provenită din subvenția acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a-și cumpăra un imobil în cartierul Pipera din Voluntari.

 

Cu acești bani, Drăghici și-a acoperit parțial valoarea imobilului.

 

Plata din subvenții a sumei a fost disimulată prin încheierea unui contract de închiriere din care reieșea că banii ar fi plătiți de partid drept chirie. În acest sens, în februarie 2018, Mircea Drăghici, împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze un imobil cu valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.

“PSD a ales ca, în urma propriilor analize, să își exprime poziția procesuală cu privire la constituirea de parte civilă până la începerea cercetării judecătorești în cauză”, precizează DNA.

Promovat de Ponta, menținut de Dragnea

Mircea Drăghici este la al treilea mandat de deputat din partea PSD, iar din 2010, după preluarea de către Victor Ponta a șefiei partidului, deține funcția de trezorier al PSD. 

Drăghici a fost propus de Liviu Dragnea, în decembrie 2018, în funcția de ministru al Transporturilor, iar în februarie 2019, în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituția care acordă subvențiile pentru partidele politice.

Finul penalei Ana-Maria Pătru

Nașa de cununie a lui Drăghici este Ana-Maria Pătru, fosta președintă a AEP, despre care presa a scris încă de anul trecut că a fost ajutată cu banii PSD, de către finul său trezorier, să își plătească avocații în dosarul care i-a fost deschis de DNA, ea fiind și arestată preventiv.

Pătru a fost trimisă în judecată de DNA în decembrie 2017, pentru trafic de influenţă – în formă continuată (două acte materiale) şi spălarea banilor.

Ea este acuzată că a cerut de la firma Siveco un milion de euro şi a primit 600.000 de euro, susţinând că va interveni la directorul unei instituţii să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de software.

DNA a deschis 26 de anchete cu finanțări către partide sau persoane fizice

Știm încă din 22 februarie de la şeful interimar al DNA, Nistor Călin, că procurorii anchetează cum a cheltuit PSD în anii 2017 și 2018 subvențiile acordate din Bugetul de stat.

“Sunt în lucru 26 de dosare care privesc finanţări către partide sau persoane politice„Verificând evidenţele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sunt în lucru la acest moment 26 de dosare care privesc diverse finanţări, fie ale unor formaţiuni politice, fie ale unor persoane politice”, a declarat Călin Nistor cu ocazia prezentării bilanţului DNA pe 2018.

Ancheta  Newsweek.ro, cu lista ziariștilor și analiștilor care ar fi încasat bani direct de la PSD din banii de subvenție

Totul a pornit de la anchetele jurnalistice publicate de Newsweek România despre modul în care trezorierul PSD, Mircea Drăghici, ar fi direcționat sume de bani de la partid către o firmă de media controlată de soția sa în județul Argeș.

Propus de Dragnea ministru al Transporturilor, apoi șef la AEP

Drăghici a fost propus de PSD, în noiembrie 2018, pentru funcția de ministru al Transporturilor, după revocarea lui Lucian Șova și respingerea de către președintele Klaus Iohannis a Olguței Vasilescu pentru această funcție.

Numai că șeful statului l-a respins și pe Drăghici – și nu numai o dată, ci de 3 ori -, iar asceasta până în februarie 2019, după ce procurorii DNA au cerut de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) documentele referitoare la subvențiile acordate PSD.  

Pe motiv că vrea să candideze la europarlemantare, Danile Barbu (ALDE) a demisionat intempestiv de la șefia AEP, iar Drăghici și-a anunțat candidatura pentru acest post.

Barbu susține că îl cunoștea pe Drăghici doar după nume

În cazul lui Daniel Barbu (ALDE), președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) la momentul comiterii acestor fapte, urmărit penal în același dosar, DNA precizează că a fost dispusă disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar și continuarea cercetărilor. Aceeași soluție a mai fost dispusă și față de alte persoane și infracțiuni.

Fostul șef al AEP, Daniel Barbu (ALDE), urmărit penal în dosarul subvențiilor pentru PSD

În 18 februarie, Daniel Barbu a demisionat intempestiv din funcţia de preşedinte al AEP, pentru a candida din partea ALDE la alegerile europarlamentare din 26 mai. Însă partidul nu a trecut pragul electoral de 5%, obținând doar 4%. Barbu a rămas profesor la Universitatea din București.

 

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

Ancheta SECUNDA: Partidele penale PSD + ALDE au primit 22,75 milioane de euro din BANII PUBLICI în 2018!

Subvenții uriașe  din bani publici pentru PSD

În anul 2018, partidele au primit ca subvenție din bani publici 158 de milioane de lei (34 de milioane de euro), de cinci ori mai mult decât în 2017. Din această sumă, PSD+ALDE au luat 22,75 milioane de euro.

Pentru 2019, PSD a operat în Bugetul de stat estimări-record ale PIB-ului, astfel încât partidele să primească 409 milioane de lei (circa 87 milioane de euro).

Din această sumă, PSD urma să primească 218 milioane lei (circa 46 de milioane de euro).

În Parlament însă, în urma numeroaselor critici, suma prevăzută pentru subvențiile partidelor a fost redusă la aproape 256 milioane lei (54 milioane euro), față de cea de la 409 milioane lei prevăzută în proiectul Bugetului de stat adoptat de Guvernul Dăncilă.

Jumătate din întreaga sumă acordate partidelor ar urma să primească PSD, respectiv 27 de milioane de euro.

Bugetul nu a fost încă promulgat de președintele Klaus Iohannis, care l-a atacat la CCR. O decizie a curții urmează să fie luată în data de 6 martie.

Ce spune legea în privința subvențiilor acordate partidelor

Potrivit prevederilor Legii 304/2006, partidele politice primesc anual subvenții care nu pot depăși, în total, 0,04% din PIB. Până în ianuarie 2018, când majoritatea a votat modificarea legii, era vorba de un prag de 0,04% din veniturile bugetare.

Tot atunci, a fost introdusă o prevedere potrivit căreia „pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei”.

Subvenția de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii:

a) numărul de voturi primite la alegerile parlamentare

b) numărul de voturi primite la alegerile locale.

În cazul alianțelor politice sau electorale, subvenția se va împărți între membrii alianței după numărul de mandate obținute.