Fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit în Serbia pentru a scăpa de dosarele de corupție, rămâne achitat definitiv în dosarul în care a fost exonerat de vreo vină, la prima instanță – Completul de 3 judecători -, alături de foști șefi din poliție și parchete din Prahova.
Vineri, magistrații instanței supreme au luat act de retragerea de către Secția de anchetare a magistraților, a apelului făcut de procurorii DNA împotriva achitării la pria instanță.
Secția specială a retras și apelul DNA împotriva achitării Ghiță și a șefilor de Parchet și Poliție Prahova
Este al doilea apel al DNA retras de Secția specială, după cel din dosarul fostului ministru al Justiției, Tudor Chiuariu:
ÎCCJ a admis retragerea apelului DNA în cazul lui Chiuariu, decisă de Stan de la Secția special
Dosarul a fost trimis în judecată în 29 iunie 2016, iar Sebastian Ghiță a fost acuzat de mai multe infracțiuni:
- 2 infracțiuni de dare de mită
- cumpărare de influență
- spălare a banilor
- șantaj
- 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații
- conducerea unui vehicul fără permis de conducere
Ceilalți inculpați achitați definitiv, fără judecare, sunt Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Procurorul de ședință al DNA le-a cerut judecătorilor Completului de 3 pedeapsă cu închisoare pentru Ghiță și ceilalți inculpați: “Se impune ca pedepsele cu închisoare să fie executate în regim de detenţie efectivă. Această cauză este una de referinţă despre corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi cel politic”.
Despre fugarul Ghiţă, procurorul DNA a susţinut că şi-ar fi construit o reţea informativ-operativă incompatibilă cu statul de drept, adăugând că acesta s-a sustras de la judecată, aşa că nu există o garanţie că va executa pedeapsa.
Despre Liviu Tudose, Viorel Dosaru şi Constantin Ispas, procurorul de ședință a arătat că aceştia au înţeles “să subordoneze importantele funcţii de autoritate publică pe care le deţineau unor interese private din domeniul politic”.
Dosarul a fost trimis în judecată în 29 iunie 2016, iar sentința la fond a fost pronunțată în iunie 2018.
În rechizitoriu se arată că, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului Curții de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală un dosar în care se efectuau cercetări cu privire la infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai mulți viitori inculpați au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.
Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
“Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii.
În schimbul acestor informaţii, Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere, iar pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.
Acuzația de conducere fără permis. Sebastian Ghiță a fost acuzat că, pe 22 iulie 2012, a condus, deși avea permisul suspendat și, mai mult, a depășit viteza legală în localitate, având în jur de 120 km/oră.
Potrivit DNA, Ghiță a avut permisul suspendat în perioada 22 martie 2012 – 18 august 2012. Instanța a considerat însă că Ghiță nu avea permisul suspendat în acea perioadă.
Ghiță a fost prins de Poliția rutieră pe DN1 în dreptul localității Bărcănești și a pus mâna imediat pe telefon, l-a sunat ”indignat” pe șeful IPJ Prahova, chestorul Viorel Dosaru, care a intervenit pentru el, astfel încât polițiștii să nu-i întocmească dosar penal sau să-i ia permisul.
Până aici, instanța a fost de acord cu procurorii DNA. Însă, când procurorii susțin că Viorel Dosaru ar fi intervenit pentru Ghiță ca un contra-serviciu pentru că deputatul l-ar fi ajutat să se mențină ca împuternicit (interimar) în funcția de șef al IPJ Prahova, judecătorii au considerat că nu există o legătură de cauzalitate între acele fapte. concret, Dosaru ar fi intervenit pentru Ghiță fără să existe o condiționare din partea deputatului.
Cum a motivat ÎCCJ achitarea fugarului Sebi Ghiță, inclusiv pentru conducere fără permis
