UPDATE: Președintele Klaus Iohannis i-a numit rapid, în câteva ore, în ciuda avizului negativ al CSM (5 voturi împotrivă și doar unul „pentru”), pe Mihaiela Moraru-Iorga (demisă de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi) în funcția de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul DNA, și pe Remus-Iulian Popa în funcţia de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală în cadrul Parchetului General.
Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a decis să ignore avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și i-a trimis, joi, preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire în funcţii de conducere la DNA şi Parchetul General a procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga (care a fost demisă de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi), respectiv Remus-Iulian Popa.
„Ministra justiţiei a decis să continue procedura prin transmiterea către preşedintele României a propunerilor de numire în funcţiile de conducere ale celor doi candidaţi”, se precizează într-un comunicat al Ministrului Justiţiei.
Fără a aminti că Mihaiela Moraru-Iorga a fost trimisă în trecut în judecată pentru fapte de corupție, Gorghiu consideră că aceasta „are o solidă experienţă profesională, este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, cu activitate îndelungată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
„Proiectul său de management este compatibil cu viziunea de dezvoltare şi cu liniile de acţiune instituţională ale procurorului-şef al DNA, oferind elemente de instrumentar managerial apte să asigure atingerea obiectivelor generale asumate şi, în special, consolidarea luptei împotriva corupţiei”, se menţionează în comunicat.
Moraru-Iorga, trimisă în judecată de DNA Ploiești
Procuroarea Mihaiela Moraru Iorga a fost trimisă în judecată de DNA Ploiești, în 2018, pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, în formă continuată. la un an după ce a fost revocată de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.
Astfel, în iulie 2017, Kovesi a semnat ordinul de revocare a Mihaielei Iorga-Moraru din funcţia de procuror DNA, pentru că nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-şef al secţiei din care făcea parte.
CSM a admis cererea de revocare, iar Mihaiela Iorga-Moraru a fost mutată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, însă nu a stat nicio zi acolo, fiind delegată imediat la Parchetul General.
Aceasta, deoarece Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a hotărât, în septembrie 2017, suspendarea ordinului de revocare semnat de Kovesi, până la soluţionarea procesului.
Iar în ciuda faptului că procesul nu era finalizat, Moraru Iorga a fost numită procuror la contoversata Secție Specială, care ar fi trebuit să ancheteze magistrații pentru fapte de corupție – dar s-a dovedit că doar i-a protejat.
Revocată de Kovesi, Mihaiela Moraru Iorga a fost numită procuror la Secția specială
La puțin timp, judecătorul de la camera preliminară din ÎCCJ a decis nulitatea rechizitoriului şi a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale a Mihaielei Moraru Iorga.
Kovesi și Moraru–Iorga i-au scăpat pe marii corupți din dosarul Microsoft. Faptele s-au prescris! Urmează FRAUDA EADS!
Aceasta a dat-o în judecată pe Kovesi, invocând faptul că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional, cerându-i daune morale de 10.000 de euro. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
CSM a decis că Mihaiela Moraru Iorga, care a mătrășit marele dosar Microsoft, se întoarce la DNA
Tot atunci, Mihaiela Iorga-Moraru susţinea că între ea şi Laura Codruţa Kovesi exista o tensiune, determinată „probabil” de faptul că nu a dat curs „anumitor solicitări”, cum ar fi un dosar în care era implicată Elena Udrea.
Conflictul dintre cele două a continuat după ce DNA a anunţat că a identificat mai multe nereguli în activitatea Mihaielei Iorga-Moraru, în biroul său fiind găsite o sumă de bani şi mai multe bunuri neînregistrate.
Ulterior, în noiembrie 2017, Mihaiela Iorga-Moraru a fost pusă sub acuzare de DNA Ploieşti şi trimisă, peste câteva luni, în judecată, pentru că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Florian Walter, care era urmărit internaţional şi cercetat de DIICOT, scopul fiind acela de a îngreuna cercetările şi tragerea la răspundere penală a acestuia. Ulterior, rechizitoriul întocmit de DNA Ploieşti a fost anulat de Instanţa supremă.
Apoi, în februarie 2018, Mihaiela Iorga-Moraru a afirmat la o televiziune că Laura Codruţa Kovesi a chemat-o în birou şi a întrebat-o dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier, însă Kovesi a negat că ar fi avut loc o asemenea discuţie.
În iulie 2018, Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce Mihaiela Iorga-Moraru a fost promovată la Secţia specială, structură creată pentru a se ocupa exclusiv de infracţiunile săvârşite de magistraţi.
Ulterior, Iohannis a revocat-o pe Kovesi, iar Mihaiela a scăpat de dosarul de corupție, prin „grija” judecătorului de cameră preliminară, care a reîntors la DNA Ploiești dosarul, dar între timp DNA Ploiești a fost desființată, iar apoi dosarul „s-a pierdut”.
Iohannis a recunoscut că i-a cerut demisia lui Kovesi
Amintm că Laura Codruța Kovesi a dat în judecată la CEDO statul român și a câștigat.
Kovesi a contestat la CEDO revocarea de la șefia DNA, pentru că CCR nu i-a lăsat nicio cale de atac
Kovesi, despre victoria la CEDO: O reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți politic
Tudorel Toader dă vina pe Iohannis pentru revocarea lui Kovesi: „Eu doar am propus”
În ceea ce-l priveşte pe procurorul Remus-Iulian Popa, susține că acesta este un procuror cu o experienţă „multilaterală şi recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională şi cunoştinţele de management judiciar, conştientizând necesitatea adaptării Secţiei la continua evoluţie a infracţionalităţii, importanţa recuperării produsului infracţional, a digitalizării şi cooperării interinstituţionale”.
CSM: „Remus Popa are o experiență limitată în urmărirea penală și a prezentat un proiect managerial cu deficiențe grave”
Secția pentru procurori a CSM i-a dat aviz negativ cu un vot de 5-1 procurorului Remus Popa, propus de Ministerul Justiției în funcția cheie de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General. Avizul negativ al CSM arată că Remus Popa are o „experiență limitată” în ceea ce privește urmărirea penală, adică exact specificul secției pentru șefia căreia candidează. Avizul CSM arată ca un rechizitoriu la adresa procurorului Popa, despre care arată că a prezentat un proiect managerial cu deficiențe grave.
