Curtea de Apel din Atena a respins, joi, cererea României de extrădare a fostului primar Sorin Oprescu – condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare, în 13 mai -, iar ministrul Cătălin Predoiu, care a păstorit Justiția în guvernele Tăriceanu, Boc și Ciucă – acum – a rămas fără cuvinte.
„E greu de explicat simultan, pe de o parte, recunoașterea binemeritată a progreselor reale ale României în combaterea corupției, în aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare în domeniul justiției și, pe de altă parte, faptul că decizii penale definitive sunt respinse la executare în unele State Membre pe diverse motive sau chiar sunt schimbate pe fondul lor (!), unele dintre ele antamând fondul deciziei instanței române. (…)
Ceea ce este valabil în materie de combatere a corupției și recunoaștere a executării hotărârilor judecătorești definitive penale într-un stat membru UE trebuie să fie valabil în orice stat membru al UE”, a transmis Cătălin Predoiu.
El susține că una dintre explicațiile unor abordări diferite din partea unor instanțe străine este neîncrederea în deciziile instanțelor române, creată de persistența MCV, particular doar două state membre ale UE, alături de Mecanismul „Rule of Law” valabil pentru toate Statele Membre ale UE.
Sorin Oprescu a fost arestat provizoriu în Grecia în 17 martie, pentru executarea mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare române în baza hotărârii judecătorești definitive de condamnare.
Arestarea a fost dispusă ca urmare a existenței acestui mandat european de arestare, procedura executării fiind o procedură ce se derulează între instanțe în mod direct, respectiv instanța română şi cea străină.
Procedura de executare a mandatului european de arestare se desfășoară potrivit legislației elene, în termenele şi condițiile prevăzute de aceasta. Ministerul Justiției spune că, în calitate de autoritate centrală, nu a fost şi nu este implicat în această procedură şi nu a fost solicitat, până în prezent, în vederea facilitării comunicării între instanța română și cea străină.
Pe de altă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat Tribunalului Bucureşti, la fel ca în toate cazurile în care au fost solicitate, toate informațiile necesare pentru a fi transmise instanței străine, mai precizează Ministerul Justiției.
