Andreea Cosma, fiica fostului baron PSD de Prahova, Mircea Cosma, ajunge pe urmele fratelui și tatălui: este salvată de pușcărie.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a anulat, marți, condamnarea de 4 ani de închisoare a Andreei Cosma, pe motiv de compunere nelegală a completurilor de 3 judecători, ca urmare a deciziei CCR.
Deputat PSD, Andreea Cosma va fi rejudecată de un complet specializat în corupție.
Decizie-șoc a CCR, după 4 amânări: Completurile de 3 ale ÎCCJ sunt ilegale, așa cum a cerut Iordache
Ea fost condamnată, în decembrie 2018, la 4 ani de închisoare cu executare, în primă instanță, pentru infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu.
După 3 ani de judecată, sentință la prima instanță: Andreea Cosma, condamnată de ÎCCJ la 4 ani cu executare
Procurorii DNA arată în rechizitoriu că Andrea Cosma, în calitate de notar public, a înstrăinat mai multe imobile din cadrul Ciuperceasca, fără a respecta dispoziţiile legale privind achiziţiile.
Vânzarea subevaluată a fost făcută de Dănuţ Cornea la îndemnul preşedintelui de la acea dată a Consiliului Judeţean Prahova, Florin Serghei Anghel, “care, depăşindu-şi competenţele legale, a emis o procură autentificată prin care Cornea era împuternicit să vândă integral activul ”Cazarma 1375 – Ciuperceasca” către toate persoanele, prin negociere, cu precizarea unei valori minime care însă nu fusese stabilită printr-un raport de evaluare întocmit în vederea vânzării, aşa cum era prevăzut în procedurile legale’.
În derularea acestor tranzacţii cei doi au fost ajutaţi de către notarul Andreea Cosma, fiica lui Mircea Cosma, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova atât înainte de mandatul lui Florin Anghel, dar şi după încheierea mandatului acestuia, în 2008.
Procurorii arată că Andreea Cosma „a acceptat să autentifice contractele de vânzare cumpărare prin care S.C. Plopeni Industrial Parc S.A., a înstrăinat mai multe imobile ce făceau parte din activul «Ciuperceasca», fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind achiziţiile publice şi fără a se ţine seama nici măcar de valorile minimale ce trebuiau a fi avute în vedere potrivit studiului de evaluare «Valori de piaţă-etalon minim informativ» practicat de Camera Notarilor Publici Prahova la data încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv la nivelul anului 2008”.
Cazul Clanului Cosma – pe față și pe dos!
Fratele ei, Vlad Cosma – fost deputat PSD – şi tatăl său, Mircea Cosma – fost președinte al CJ Prahova -, fuseserp și ei condamnați în primă instanță, la 5 ani, respectiv 8 ani de închisoare, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
Un complet de 5 judecători a decis însă, în 26 martie 2018, după 4 ani de la sentința Completului de 3 judecători, rejudecarea de la zero a dosarului. Aceasta s-a întâmplat înainte chiar ca judecătorii CCR să decidă că dosarele de corupție trebuie judecate de completuri specializate.
Dosarul celor doi inculpați cosma a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2014, iar până la soluția dată de instanța de fond au trecut 3 ani.
“Clanul Cosma a învins: ÎCCJ a decis că dosarul va fi rejudecat!”
Decizia magistraților a fost luată în baza Articolului 421, alineatul 2, litera „b” din Codul de procedură penală (Cpp) care ne spune că instanța de apel:
“desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte”.
Marți, magistrații au retrimis dosarul Andreei cosma spre rejudecare, însă au respins sesizarea CJUE, cerută de aceasta.
Iată minuta:
„390/1/2020 – Cu majoritate, Respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În temeiul art. 421 alin. (1) pct.2 lit. b) din Codul de procedură penală admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA şi de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei împotriva sentinţei penale nr. 699 din 04 decembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 994/42/2015.
Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art. 275 alin.(3) Cod procedură penală cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie – Direcția Națională Anticorupție, de partea civilă SC Plopeni Industrial Parc SA și de inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii Cornea Dănuţ Marcel, Cosma Andreea şi Anghel Florin Serghei, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 220 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2020. Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare şi suspendării judecării prezentei cauze până la soluţionarea, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a cererii vizând următoarele întrebări preliminare: 1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finan?ării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European ?i al Consiliului ?i de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului ?i a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European ?i a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunită?ilor Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătore?ti, Curtea Constitu?ională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă? 2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătore?ti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)? 3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instan?ei na?ionale să înlăture aplicarea unei decizii a instan?ei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani? 4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă.
