Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a condamnat-o definitiv la 6 ani de închisoare pe Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”, explică în motivarea deciziei pronunțate în 5 iunie 2018 de ce nu a anulat probele obținute de SRI pentru DNA.
Fugită în Costa Rica încăde la începutul anului 2018, Udrea a cerut prin avocat, în 21 mai, reluarea judecării dosarului, cu anularea tuturor probelor obținute de SRI pentru DNA, ”pe protocol”.
”Apelanta și-a întemeiat solicitarea pe un document despre care a afirmat că are un caracter ”strict secret”, constând dintr-o Notă a Serviciului Român de Informații prezentată presei de fostul președinte al României, domnul T. (și care ar fi fost transmisă de acesta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor Serviciului Român de Informații), din care rezultă informații și date despre faptele și inculpații din prezenta cauză, obținute în urma unei acțiuni de monitorizare desfășurate între anii 2010-2011”, se arată în motivare, potrivit G4Media.
Udrea a invocat și deciziile CCR. ”Apelanta a considerat că se impune desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru discutarea excepției invocate (întrucât două dintre deciziile Curţii Constituţionale anterior menționate sunt pronunţate ulterior pronunțării hotărârii atacate în cauză), fiind necesară analiza elementelor noi conturate în speță, în raport cu aspectele statuate prin deciziile menționate și, totodată, reanalizarea materialului probator, prin înlăturarea probelor considerate a fi nule absolut”, se arată în motivare.
E vorba de deciziile Curţii Constituţionale nr. 91 din data de 28 februarie 2018 privnd mandatele de siguranță națională (MSN-urile) și nr. 802 din data de 05 decembrie 2017 privind camera preliminară, decizii ulterioare condamnării Elenei Udrea la fond, pe 28 martie 2017.
Instanța i-a respins însă cererea Elenei Udrea. ”Analizând solicitatea formulată, Completul de 5 Judecători constată, în principal, că Nota Serviciului Român de Informații la care face referire apelanta intimată inculpată în cererea de repunere pe rol, este un document clasificat ce nu se regăsește printre actele depuse la dosarul cauzei, astfel că nu constituie un mijloc de probă apt de a lămuri cauza.
Pe de altă parte, în raport cu fondul susținerilor din cererea de repunere pe rol formulată, instanța de control judiciar apreciază că documentul, în conținutul pretins, nu are aptitudinea de a atrage reluarea cercetării judecătorești sau a dezbaterilor, ci, contrar celor susținute de către apelanta intimată inculpată, aduce în discuție apărări similare celor deja învederate instanței pe parcursul judecării cauzei, ce pot fi lămurite prin analiza probelor existente la dosar”, a motivat instanța respingerea cererii.
Judecătorii au făcut diferența între probele obținute pe MST (mandat de supraveghere tehnică) și cele culese pe MSN (mandat de siguranță națională).
Magistrații nu au anulat nici probele pe MST (mandatele obișnuite, puse în aplicare de procurori cu infrastructura și oamenii SRI, în baza protocolului Parchet-SRI), însă nu s-au aplecat foarte mult asupra problemei întrucât au considerat că astfel de probe sunt irelevante în asamblul probator din dosarul gala Bute.
Cu totul altfel stau lucrurile în ce privește probele obținute pe MSN, despre care judecătorii spun că au contat în condamnarea Elenei Udrea pentru luare mită.
”În ceea ce privește excepția nulității absolute invocate de apelanta intimată inculpată cu privire la înregistrările convorbirilor interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, (…), instanța de control judiciar remarcă faptul că (….) singura faptă în legătură cu care prima instanță a reținut, în dovedire, acest tip de probe este infracţiunea de luare de mită presupus săvârşită de apelanta intimată inculpată, corelativ cu infracţiunea de dare de mită presupus săvârşită de G. (Adrian Gărdean, om de afaceri – n.r.) şi G. și cu participarea apelantului intimat inculpat L. (Ștefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – n.r.), în calitate de complice.
Concret, instanța de fond a reținut că această infracțiune a fost dovedită, în privința apelantei, între altele, prin procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul L. (Ștefan Lungu – n.r.) şi martorul G. (Adrian Gărdean – n.r.) din datele de 13 iulie 2010, 27 iulie 2010, 16 august 2010, 7 septembrie 2010 și 22 decembrie 2010”, se arată în motivarea ICCJ.
E vorba de interceptări obținute de SRI pe MSN în anii 2010-2011, înregistrări pe care DNA-ul condus pe atunci de Daniel Morar, actual judecător la CCR, nu le-a luat în seamă.
Procurorii DNA au trimis-o în judecatăîn 2015 pe Elena Udrea în dosarul „Gala Bute”, susţinând în actul de sesizare a instanţei că aceasta a coordonat un sistem prin care apropiaţii săi au primit bani de la mai multe firme pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de MDRT, o parte din sume ajungând la fostul ministru.
