Procesul lui Darius Vâlcov, care ar trebui să se reia de la zero în urma deciziei CCR privind constituirea ilegală a completurilor de 3 – pe motiv că nu sunt specializate pe corupție -, mai așteaptă până la rejudecare.
Vâlcov a fost condamnat la 8 ani de închisoare, în februarie 2018, de către instanța de fond – un complet de 3 judecători. Dar cum motivarea sentinței a fost redactată după mai bine de un an – în loc de 30 de zile, cum prevede legea -, fostul consilier al premierului Viorica Dăncilă a scăpat, ca prin minune, de sentința definitivă.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în 3 iulie, anularea tuturor sentințelor pronunțate de completurile de 3 judecători. CCR a fost sesizată în acest sens în luna martie, de Florin Iordache, fostul ministru PSD al Justiției, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de președinte al Camerei Deputaților. Între timp, Dragnea a fost condamnat, în 27 mai, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, așa că nu a mai beneficiat de prevederile deciziei CCR.
La termenul de marți al procesului lui vâlcov, un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a ridicat din oficiu posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la aplicarea deciziei CCR privind completurile specializate în cazuri de corupţie.
Avocaţii lui vâlcov intenţionau să ridice o excepţie de nulitate absolută, urmând să ceară ca acest dosar să fie trimis spre rejudecare, după ce motivarea CCR a fost publicată în 10 octombrie.
Însă preşedintele completului de 5 a pus în discuţie sesizarea CJUE cu patru întrebări preliminare, pentru pronunţarea unei hotărâri în legătură cu aplicarea deciziei CCR.
Avocaţii au primit termen până pe data de 17 octombrie să își depună opiniile lor cu privire la sesizarea CJUE.
ÎCCJ vrea să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.
De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.
Cele patru întrebări sunt următoarele.
- Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art.325 alin. (I) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, art.58 alin.(3) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, art.4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care sa soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
- Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
- Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, principiul liberului acces la justiţie include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?
Procesul lui Darius Vâlcov se va suspenda, astfel, până la primirea unui răspuns din partea CJUE.
Odată cu acest dosar, se vor suspenda toate procesele care ar trebui rejudecate în baza deciziei CCR. Între acestea se numără cele ale Elenei Udrea, Dan Șova, Victor Ponta, Rudel Obreja etc.
