Președintele Klaus Iohannis s-a grăbit să promulge, vineri, înainte de avizul Comisiei de la Veneția, Legea privind desființarea SIIJ cu fentarea DNA. Concret, magistrații au nu numai pensii speciale, ci și regim special, cu procurori desemnați anume, atunci când sunt anchetați pentru infracțiuni de corupție.
La fel de rapid a procedat CCR, care a respins, în 9 martie, contestația depusă de USR în urmă cu o săptămână, iar vineri a publicat motivarea.
CCR susține că avizul Comisiei de la Veneția, care va fi publicat în 19 martie, „nu are relevanță”.
CCR: „Avizele Comisiei de la Veneția nu sunt obligatorii” – motiv să nu mai aștepte și să dea OK-ul Legii de desființare a SIIJ cu fentarea DNA
Astfel, rămâne cum au stabilit Predoiu și CSM, cu voturile PNL, PSD și UDMR în Parlament: dosarele în care sunt anchetați pentru corupție magistrați nu se mai întorc la DNA, ci vor fi preluate de procurori anume desemnați de Scutea – cea numită procuror general de Iohannis, în ciuda avizului negativ al CSM.
Conflict între judecători și procurorii anticorupție
DNA critică proiectul lui Predoiu de desființare a SIIJ: „Fragmentează lupta împotriva corupției la nivel înalt”
Secția pentru judecători a CSM a lansat un atac virulent la adresa DNA condusă de de procurorul-șef Crin Bologa.
CSM acuză DNA de „mentalitate retrogradă” în criticarea proiectului marca Predoiu de desființare a SIIJ
Dar iată motivarea CCR, publicată vineri:
„În jurisprudenţa Curţii, s-a reţinut că avizele Comisiei de la Veneţia nu au un caracter obligatoriu (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015), astfel că aceste avize invocate nu au relevanţă constituţională, ci, eventual, se constituie într-un suport furnizat judecătorului constituţional în interpretarea textelor constituţionale de referinţă.
În cauza de faţă, invocarea încălcării art. 148 alin. (1) din Constituţie, prin prisma nerespectării unor avize ale Comisiei de la Veneţia, nu poate fi analizată, chiar şi pentru faptul că această Comisie nu este un organ de lucru al Uniunii Europene, iar art. 148 alin.(1) din Constituţie se referă doar la obligaţiile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.
În legătură cu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la Secţia specială, CCR arată că hotărârea CJUE dată în mai 2021 se referă la altă situaţie.
„Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, pronunţată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 şi C-397/19, porneşte de la premisa înfiinţării, în cadrul Ministerului Public, a unei secţii specializate care are competenţa exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de judecători şi de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită faţă de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înfiinţează în cadrul Ministerului Public o secţie specializată care să aibă competenţa exclusivă de a ancheta infracţiunile săvârşite de judecători şi de procurori, ci desfiinţează respectiva secţie specializată avută în vedere de CJUE şi, pe structura generală deja existentă, unifică toate dispoziţiile referitoare la competenţa diverselor parchete de a efectua urmărirea penală în privinţa judecătorilor/procurorilor. Legiuitorul este cel competent să organizeze cadrul legislativ necesar desfăşurării activităţii Ministerului Public, sens în care alin.(2) şi (3) ale art.131 din Constituţie fac trimitere expresă la sintagma ‘în condiţiile legii’. Totodată, rezultă că, în cauza de faţă, prevederile de drept european în interpretarea dată prin hotărârea CJUE nu pot fi folosite ca norme interpuse controlului de constituţionalitate, întrucât respectiva interpretare nu vizează ipoteza reglementată prin legea criticată”, susține CCR.
Curtea Constituţională insistă că „unica normă de referinţă în exercitarea controlului de constituţionalitate este Constituţia (a se vedea şi Decizia nr.668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.487 din 8 iulie 2011)”.
Pe de altă parte, CCR precizează că opţiunea Parlamentului de a înfiinţa o structură de parchet corespunde competenţei sale constituţionale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar şi “nu constituie o problemă de constituţionalitate faptul că o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale, atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituţională”.
Cu referire la avizele Comisiei de la Veneţia şi decizia CJUE, CCR consideră că Parlamentul are competenţa să desfiinţeze o structură de parchet, iar modul de organizare a sistemului naţional de justiţie este parte a identităţii constituţionale a statului român.
„Totodată, desfiinţarea unei structuri de parchet ţine tot de competenţa legiuitorului, şi nu a instanţelor judecătoreşti (Decizia nr.390 din 8 iunie 2021, paragrafele 84 şi 85). Or, prin legea analizată, legiuitorul a procedat exact în sensul celor stabilite de Curtea Constituţională, desfiinţând o structură de parchet şi dispunând preluarea competenţei acesteia de o altă structură de parchet preexistentă, respectând art.61 alin.(1) din Constituţie. Curtea subliniază că modul de organizare a sistemului naţional de justiţie este parte a identităţii constituţionale a statului
român”, spune CCR.
CCR a stabilit în 9 martie, după doar 7 zile de la depunerea sesizării de către USR, că legea este constituţională. Aceasta, în ciuda avertismentului dat de USR că trebuie așteptată publicarea avizului Comisiei de la Veneţia, care va avea loc pe 19 martie.
„Din răspunsul pe care USR l-a primit din partea Comisiei de la Veneţia, la Ministerul Justiţiei a ajuns deja din 7 martie un draft al avizului Comisiei de la Veneţia, iar pe 19 martie ar urma să fie publicat avizul final”, se arată într-uncomunicat al formaţiunii transmis miercuri.
„Mai sunt doar 10 zile până atunci. Este evident că proiectul promovat de Cătălin Predoiu încalcă flagrant toate recomandările şi avizele emise anterior de Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană în cadrul MCV şi GRECO”, a precizat Stelian Ion, vicepreşedinte USR şi fost ministru al Justiţiei în Guvernul Cîțu.
Pe 28 februarie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea SII, care a trecut rapid de Camera Deputaţilor pe 21 februarie.
