UPDATE: Rând pe rând, mai multe instanțe din țară au anunțat că își suspendă activitatea, cu excepția casurilor urgente. Este vorba despre Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Târgu-Mureş, Judecătoria Satu Mare
Modificarea Legii pensiilor speciale, programată la vot final pentru săptămâna viitoare, blochează instanțele Curții de Apel București (CAB) și Tribunalului București, iar parchetele de sector și DNA suspendă anchetele, la rândul lor, pe o perioadă nelimitată.
Judecătorii și procurorii sunt nemulțumiți că își vor pierde privilegiile. Conform proiectului, magistraţii vor putea să se pensioneze la 65 de ani.
Pensionările la vârste de 45-50 de ani asaltează, de ani buni, Consiliul Superior al Magistraturii: numai în această săptămână, 12 de judecători şi 3 procurori cer să iasă la pensie.
Totul se întâmplă cu doar o săptămână înainte de vacanța judecătorească.
Poate acesta a fost și motivul pentru care coaliția PSD-PNL a amânat cu 6 luni adoptarea noii legi a salarizării, bazată strict pe contributivitate, așa cum prevede PNRR.
Comunicatul Tribunalului București, transmis marți:
„Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, întrunită în şedinţa de marţi, la convocarea Preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa a 213 judecători, a hotărât, în unanimitate, că iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor.
De asemenea, s-a hotărât, cu majoritate, adoptarea unei forme de protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu ziua de miercuri (21 iunie), cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei)”.
Suspendare a activităţii a fost decisă şi de Adunările Generale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector:
„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înţeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activităţii, cu excepţia unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechităţile existente, iar pe de altă parte, să se ţină cont de statutul magistraţilor, condiţiile de muncă şi perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său.
PTB solicită ca punctele de vedere exprimate de întreg corpul magistraţilor în Adunările generale din data de 31 mai să fie avute în vedere în procesul legislativ de adoptare a modificărilor legislative cu privire la pensiile magistraţilor”.
Totodată, Adunarea Generală a DNA au hotărât „să fie iniţiată o formă de protest în cazul în care propunerile formulate de CSM şi susţinute de procurorul general al României în ceea ce priveşte proiectul de lege privind pensia de serviciu a magistraţilor nu vor fi avute în vedere de către legislativ”.
Adunarea Generală a mai hotărât ca, într-o şedinţă viitoare, să fie stabilite formele graduale de protest.
De asemenea, judecătorii şi grefierii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti vor iniţia o formă similară de protest.
Comunicatul Curții de Apel București:
Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023,să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.
Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.
Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.
Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere.
Eliminarea acestei componente a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
De asemenea, modificările legilor justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată.
Totodată, judecătorii întruniţi în Adunarea Generală au decis să sesizeze Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, pentru a sprijini întregul corp al magistraţilor, prin formularea obiecţiilor de neconstituționalitate la Curtea Constituţională a României.
De asemenea, s-a hotărât mandatarea preşedintelui Curţii de Apel București în adoptarea unei rezoluţii de către preşedinţii curţilor de apel, în cadrul întâlnirii ce se va desfăşura la Iași, în data de 30.06.2023, în raport de stadiul procesului legislativ de la acel moment.
Pentru a reduce la minim prejudicierea interesele justiţiabililor, s-a decis, în Adunarea Generală, judecarea următoarelor cauze:
– în materie civilă: ordonanţă preşedinţială, măsuri asiguratorii, suspendare provizorie executare, răpiri internaţionale de copii, plasamente, adopţii, custodii publice, declarare ca indezirabili, ordine de protecţie
– în materie penală: cauzele în care sunt inculpaţi sub imperiul măsurilor preventive, cauze de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, cauzele în materia executării pedepsei (primă instanţă şi căi de atac), verificare măsuri asiguratorii.
Pentru reevaluarea situaţiei, în funcţie de stadiul procesului legislativ, Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel București urmează a fi reconvocată la un moment ulterior.
