Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, marţi, o contestaţie a DIICOT și a dispus începerea judecării pe fond a dosarului în care omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, sunt acuzaţi de delapidarea Romgaz.
Astfel, magistraţii au anulat o decizie luată anterior de un judecător de cameră preliminară, prin care dosarul era retrimis la procurori pentru refacerea rechizitoriului.
Însă judecătorii au exclus din dosar ca probe convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.
„Exclude din materialul probator convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. (…) Constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor ce nu au fost excluse şi a efectuării actelor de urmărire penală în măsura în care nu a fost constatată nulitatea acestora. Dispune începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Alesandru Dan Victor, Stancu Lucian Adrian, Mirea Marin, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Kramer Alpar, Toth Francisc, Veza Marius Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA prin rechizitoriul nr. 146/D/P/2010 emis la data de 31 mai 2017 de PICCJ – DIICOT, astfel cum a fost remediat prin actul emis la data de 3 aprilie 2018 de acelaşi organ judiciar”, se arată în hotărârea ÎCCJ.
De asemenea, instanţa a decis ca de la dosar să fie îndepărtate mai multe probe strânse de procurori.
„Dispune îndepărtarea fizică de la dosarul cauzei a următoarelor mijloace de probă: procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, precum şi a suporţilor optici pe care sunt fixate; extrasele de cont obţinute în format letric şi electronic de pe conturile aparţinând SNGN Romgaz SA deschise la Unicredit Ţiriac Bank, Exim Bank, BRD Groupe Societe Generale, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Bancpost, Nextebank, Banca Transilvania, ING Bank, Piraeus Bank, RBS Bank, Citibank România, Banca Comercială Carpatica, Volksbank România şi Citibank Europe PLC, urmare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul nr. 15319/3/2014. Dispune ca PICCJ – DIICOT să aducă la îndeplinire măsurile privind înlăturarea mijloacelor de probă excluse”, se mai arată în hotărârea judecătorilor.
Pe 9 iunie 2017, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Ioan Niculae, Marin Mirea, Dan-Victor Alesandru, Viorel Palaşcă, Adriean Videanu, Ioana Apan, Alpar Kramer, Francisc Toth, Lucian Adrian Stancu, Marius Leonte Veza, Lucia Ionaşcu şi persoana juridică SC Interagro SA, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată.
Anchetatorii susţin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al SC Interagro SA şi consilier pe probleme energetice al lui Niculae, şi Alpar Kramer, director comercial/marketing în cadrul Romgaz.
„Pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, grupul infracţional organizat ar fi fost sprijinit şi de alţi inculpaţi care au acţionat la realizarea scopului grupului infracţional: Dan-Victor Alesandru (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant de facto al SC Interagro SA), Adriean Videanu (ministrul Economiei în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010), Viorel Pleaşcă (secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 – decembrie 2008) şi Ioana Apan (funcţionară în cadrul Ministerului Economiei şi membru în cadrul AGA respectiv preşedinte CA Romgaz SA). Grupul infracţional organizat a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a urmărit obţinerea de beneficii materiale de către liderul grupului prin intermediul societăţii controlate de acesta – SC Interagro SA”, susţine DIICOT.
Grupul ar fi urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine.
DIICOT arată că grupul a avut un lider, în persoana lui Ioan Niculae, şi o structură determinată, structurată pe paliere de comandă şi în unele cazuri şi de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză: SC Interagro SA – palierul de comandă – Ioan Niculae, palierul de execuţie – Marin Mirea şi Dan Victor Alesandru; Ministerul Economiei – palierul de comandă – Adriean Videanu, palierul de execuţie – Viorel Palaşcă şi Ioan Apan; Romgaz SA – palierul de comandă – Alpar Kramer şi alţi doi suspecţi, în prezent decedaţi.
Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.
„S-a reţinut că scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de către Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC Interagro SA, a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producţia internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând Romgaz SA prin însuşirea pentru SC Interagro SA a unei cantităţi de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate”, mai spun procurorii.
DIICOT mai arată că grupul constituit şi condus de Ioan Niculae ar fi avut ca scop obţinerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producţia internă, care se comercializează la preţuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată preţul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producţia internă şi aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu).
Conform anchetatorilor, Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate.
„Prin emiterea ordinelor de ministru şi prin elaborarea de memorandumuri s-a încercat crearea unei aparenţe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal şi nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. În realitate aceste prevederi din ordine, memorandumuri au fost emise pentru a susţine realizarea scopului pentru care grupul infracţional organizat a fost constituit. Dovada faptului că aceste facilităţi au fost acordate exclusiv pentru susţinerea interesului SC Interagro SA, facilităţi care s-au întemeiat pe influenţele inculpatului Ioan Niculae în rândul funcţionarilor guvernamentali, rezultă şi din împrejurarea că ceilalţi doi consumatori industriali similari, respectiv Azomureş SA Târgu Mureş şi Electrocentrale-ELCEN-Bucureşti SA, nu au beneficiat, necondiţionat, de reduceri de preţ în aceeaşi perioadă, deşi datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale SC Interagro SA”, mai explică DIICOT.
Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adriean Videanu a fost ministru al Economiei (decembrie 2008 – octombrie 2010), a fost iniţiată şi aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.
„Prin actele emise (ordine, memorandumuri), sub aparenţa legalităţii şi opozabilităţii erga omnes, s-au creat modalităţi de realizare a scopului infracţional, acordându-se reduceri comerciale, precum şi posibilitatea/dreptul de achiziţionare de gaze naturale doar din producţia internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiţionat, fără îndeplinirea cumulativă şi efectivă a condiţiilor prevăzute în acestea”, mai precizează DIICOT.
Prejudiciul adus Romgaz este de 282.630.330 lei.
