Laura Codruța Kovesi a câștigat la CEDO, marți, procesul pe care l-a intentat împotriva revocării sa din funcția de procuror-șef la Direcției Naționale Anticorupție (DNA) prin decretul semnat, în 9 iulie 2018, de președintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), la cererea ministrului de atunci al Justiției, Tudorel Toader.
Astfel, CEDO a decis, în unanimitate, că:
- A fost încălcat articolul 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil)) al Convenției europene pentru drepturile omului
- A fost încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) al Convenției Europene
CEDO prezintă, în paragrafele 21-23 din hotărârea de marți, deciziile CCR 68/2017 (anchetarea modului de adoptare a OUG 13), 611/2017 (refuzul de a se prezenta în Parlament), pe care ulterior le critică.
În privința deciziei CCR 358/2018 de revocare a lui Kovesi, CEDO afirmă, la paragraful 114 din hotărârea de marți, că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) trebuia să aibă dreptul de a verifica fondul deciziei de revocare – prerogativă judiciară exclusă de CCR.
Iată ce a transmis CEDO, într-un comunicat de presă:
„Cazul a vizat înlăturarea reclamantei din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat, în urma criticilor sale asupra reformelor legislative în domeniul corupției. Ea a susținut că, de asemenea, nu a putut să conteste această decizie în instanță.
Curtea a constatat în special că nu a existat nicio modalitate pentru reclamantă de a înainta o cerere în instanță împotriva demiterii sale, întrucât o astfel de procedură ar fi putut doar să examineze aspectele formale ale decretului prezidențial pentru înlăturarea ei și nu argumentul său de fond, acela că fusese înlăturată incorect pentru criticarea modificărilor legislative din legea corupției.
Dreptul ei la libera exprimare fusese încălcat pentru că a fost revocată pentru acele critici pe care le-a făcut în exercitarea atribuțiilor pe o chestiune de mare interes public. Una dintre atribuțiile sale de procuror-șef anticorupție a fost aceea de a-și exprima opinia cu privire la reformele legislative care ar putea avea un impact asupra sistemului judiciar și a independenței sale și asupra luptei împotriva corupției.
Se pare că îndepărtarea ei prematură a învins chiar scopul menținerii independenței judiciare și trebuie să fi avut un efect asupra ei și a celorlalți procurori și judecători în participarea la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și independența judiciară”.
Decizia CCR de revocare a lui Kovesi
Concluzia este reluată în paragraful 123: legislația națională nu exclude controlul judiciar al revocării, în pofida concluziei CCR conform căreia Constituția exclude acest drept al instanței de contencios administrativ.
Vă invităm să citiți și:
Iohannis a recunoscut că i-a cerut demisia lui Kovesi
Amintm că președintele Klau Iohannis a chemat-o din concediul postnatal pe purtătoarea sa de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, pentru a anunța, în data de 9 iulie 2018, că a semnat decretul de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Decizia CCR a fost dată cu 3 opinii separate.
VIDEO. Kovesi: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare referitor la subordonarea procurorilor
Kovesi a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decretul de revocare, pentru un simplu motiv: Curtea Constituțională nu i-a lăsat nicio cale de atac.
Kovesi a contestat la CEDO revocarea de la șefia DNA, pentru că CCR nu i-a lăsat nicio cale de atac
Ea nu s-a putut apăra decât în fața Secției pentru procurori a CSM, care a dat aviz negativ pe raportul ministrului Tudorel Toader de revocare a acesteia.
Decizia CEDO
