Bogdan Licu și-a amintit, luni, în timpul interviului la Secția pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de numire a sa în funcția de prim-adjunct al procurorului general Gabriela Scutea – care a primit aviz negativ, dar a fost numită, totuși, de președintele Klaus Iohannis -, că anchetatorii „au fost lăsaţi în pielea goală” în urma deciziei din februarie 2016 a Curţii Constituţionale a României (CCR), prin care interceptările SRI din dosarele penale au fost declarate ielgale.
Întrebat de un membru al CSM de ce au fost puse în executare doar 97 de mandate de interceptare la serviciul tehnic de supraveghere de la Parchetul General, Licu a răspuns:
„Nu am să comentez decizii judecătoreşti, decizii ale Curţii Constituţionale, dar brusc, am fost lăsaţi în pielea goală prin celebra sintagmă ‘scoaterea SRI din câmpul tactic Nu poţi să faci filaj cu doi oameni”.
De la afirmația generalul SRI Dumitru Dumbravă, că anchetele anticorupție reprezentau un “câmp tactic” pentru SRI, s-a pornit tăvălugul eliminării prim-adjunctului SRI Florian Coldea (în ianuarie 2017), a demiterii șefei DNA, Laura Coruța Kovesi (9 iulie 2018), prigoana procurorilor anticorupție și punerea ”batistei pe țambal” în marile dosare de corupție.
Gen. Dumbravă a fost trecut în rezervă în august 2018.
Generalul SRI Dumitru Dumbravă, autorul sintagmei “câmpul tactic”, a fost trecut în rezervă de Iohannis
Bogdan Licu a arătat că ”în prezent, în majoritate, procurorii apelează la serviciul tehnic de interceptări din cadrul Ministerului de Interne, respectiv Direcţia de Operaţiuni Speciale (DOS)”, dar acest lucru poate crea o vulnerabilitate, deoarece acest serviciu se află în subordinea politicului.
El a propus ”înființarea la nivelul Ministerului Public a unui singur serviciu tehnic, care să deservească şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi DNA şi DIICOT”.
”În prezent, funcţionează trei astfel de servicii tehnice. Ulterior deciziei Curţii Constituţionale din 2016, Parchetul nu a mai putut apela la structurile specializate ale SRI. Acest lucru a condus la dificultăţi majore în aplicarea mandatelor de supraveghere tehnică, în special pe componenta de filaj, de interceptare ambientală sau pătrundere în spaţii şi locaţii în care se pregătesc fapte penale”, a spus el, în fața membrilor secției pentru procurori a CSM.
„Acolo (la DOS – n.r) sunt nişte oameni de toată isprava, sunt oameni care doresc să facă treabă, conducerea Poliţiei a făcut eforturi foarte mari, disperate, ca să asigure un număr suficient de oameni şi o bază materială şi tehnică care să ne permită efectuarea activităţilor la un nivel cât mai mare, dar, din păcate, acest lucru cere foarte mult timp şi un foarte mare efort. Din păcate, viaţa m-a învăţat şi mi-a arătat că acolo unde credeam că problemele sunt rezolvate şi că sunt progrese ireversibile, anii care au trecut ne-au dovedit că lucrurile nu stau aşa şi un serviciu tehnic, la care să apeleze parchetul, în subordinea politicului, la un moment dat, poate reprezenta o vulnerabilitate. De aceea, eu sunt adeptul înfiinţării unui singur serviciu tehnic în Ministerul Public, cu dotarea corespunzătoare, cu un sediu corespunzător şi cu un personal calificat. Sigur că acest serviciu poate fi compartimentat, unul la DNA, unul la DIICOT şi un compartiment pentru parchetele obişnuite. Şi acest servciu să fie implicat, sub coordonarea procurorului general, în cele importante şi complexe cauze pe care Ministerul Public le are în lucru. Colegii mei au identificat şi posibile fonduri nerambursabile pentru operaţionalizarea unui asemenea serviciu”, a insistat Bogdan Licu.
„Nu pot să dau informaţii clasificate, fiind o şedinţă publică. Nu există nicio justificare, nici economică, nici practică, ca în Ministerul Public să funcţioneze trei servicii tehnice. Ne-au încărcat cu un serviciu, personal m-am opus la înfiinţarea acestui serviciu, generator de costuri şi cu efect benefic foarte redus în activitatea de urmărire penală. Nu pot să vă spun public ce probleme au cei de la DOS în acest moment (…)”, a afirmat Bogdan Licu.
