Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu (fost membru ALDE), a atacat, joi, la Curtea Constituţională a României (CCR), constituirea completurilor de 3 judecători la Instanța Supremă. Demersul său vine la numai o zi după ce Avocaul Poprului, Renate Weber (fost membru ALDE) a depus o sesizare similară la CCR. Ambii sunt oamenii lui Călin Popescu Tăriceanu.
Primii beneficiari ai unei decizii favorabile din partea CCR sunt Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu – ambii aflați în pușcărie – și Dragoș Săvulesc, fugit din țară înaintea condamnării definitive la 5 ani și 6 luni în dosarul lui Mazăre privind retrocedarea terenurilor din Mamaia (prejudiciu de 114 milioane de euro).
Meleșcanu invocă existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) și susține că aceste completuri au fost constituite în mod arbitrar, pe baza Regulamentului Instanței Supreme.
Reamintim că, în 3 iulie, Curtea Constituțională a admis, în urma unei sesizări a lui Florin Iordache, conflictul dintre Parlament și ÎCCJ privind completurile de 3 judecători specializate pe corupție de la Instanța Supremă.
Decizia nu a avut efect asupra procesului fostului lider PSD, Liviu Dragnea, dar a anulat procesele unor politicieni condamnați deja în primă instanță sa definitiv: Dan Șova (3 ani), Darius Vâlcov (8 ani), Elena Udrea (6 ani), Constantin Niță (4 ani).
Iată ce invocă acum Meleșcanu:
Încă din anul 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința legalității constituirii unor complete la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai exact, completele de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalții demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu, și în acord cu art.73 alin.3 lit.l) și art.126 alin.4 din Constituția României, că regulile privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești în general, și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în special, sunt de domeniul legii organice.
Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea și funcționarea instanțelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Aceasta, deoarece într-un stat de drept european și democratic, justiția se înfăptuiește numai prin lege și în numele legii.
Dacă în privința completelor de 5 judecători, Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Regulamentul de organizare și funcționare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privința completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin suszisul Regulament, de cea mai înaltă instanță de judecată a țării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii.
Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanțe din țară care au admis excepțiile de neconstituționalitate ale unor justițiabili, sesizând Curtea Constituțională cu această problemă.
În același sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetățenilor și a sesizat la rândul său, Curtea Constituțională, în legătură cu problema constituirii completelor de 3 judecători.
Prin urmare, era de datoria mea, ca președinte al Senatului, cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art.75 alin.1 și alin.3 din Constituția României, să sesizez Curtea Constituțională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituțională.
Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și nimeni nu este mai presus de lege.
