Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a fost audiat, luni, la Curtea de Apel București (CAB), ca martor în dosarul „Hidroelectrica”, în care sunt acuzați de corupție Elena Udrea (trafic de influență și spălare a banilor), care ar fi luat o mită de 5 milioane de dolari, și Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă la audierea ca martor.
La data comiterii unora dintre fapte, 2012, Lucian Bode era ministrul Economiei.
Dosarul a fost trimis de DNA la CAB pe 20 decembrie 2017, însă judecarea lui a început abia după 3 ani, în 2020, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că probele au fost administrate legal.
UPDATE: La ieșirea din sala de judecată, Luvcian Bode a declarat „În 2017 am avut această calitate de martor, am dat atunci o declarație la DNA. Mi-am menținut această declarație în fața instanței”.
Bode a precizat că a preluat mandatul de ministru pe vremea când era în derulare misiunea FMI, care a încheiat cu Guvernul un acord, iar printre obligațiile asumate de România era și cea de renegociere, reziliere a contractelor bilaterale de furnizare a energiei electrice. Bode a amintit că Guvernul MRU, din cărea el făcea parte, a fost demis prin moțiune de cenzură (pe 27 aprilie 2012 – n.r.).
„Fondul Monetar Internaţional avea încheiat cu Guvernul României un acord. Printre obligaţiile asumate de către România era şi aceea de reziliere, renegociere a contractelor bilaterale de vânzare a energiei electrice. Am preluat mandatul de ministru al Economiei în perioada în care acest proces de reziliere-renegociere era în derulare, eu în perioada în care am fost ministru, am spus şi în faţa instanţei că îmi amintesc că echipele de negociere de la Hidroelectrica aveau printre altele obligaţia să urmărească: unu, reducerea perioadei de valabilitate a acestor contracte, doi, reducerea cantităţii de energie electrică livrată, trei, creşterea tarifelor la care se vindea energia electrică şi patru, introducerea unei clauze de hidraulicitate scăzută – ce înseamnă asta, când era secetă Hidroelectrica să nu fie obligată să vândă energie în cantitatea contractată. Aceastea sunt chestiunile de care am vorbit foarte mult în 2012. Din păcate, misiunea FMI era în derulare când Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis prin moţiune de cenzură, în 27 aprilie 2012”, a spus Lucian Bode.
Afacerea unui „băiat deștept”
În acest dosar, Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că, în 2011, ar fi primit de la „băiatul deștept” din Energie, Bogdan Buzăianu, prin intermediul lui Radu Budeanu (patronul Cancan și al Gândul.ro), o mită de 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de euro, pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu.
Acesta din urmă gajase împrumutul de la Buzăianu cu acțiunile la revista Capital și ziarul Evenimentul Zilei. Așa ar fi ajuns Elena Udrea patroana reală a EvZ, potrivit DNA.
Precizăm că Radu Budeanu a încheiat cu procurorii DNA, pe 27 iulie 2020, un acord de recunoaștere a vinovăției.
DNA: Radu Budeanu a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul Hidroelectrica
Iar după o lună, pe 26 august, Budeanua fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar disjuns din cel în care sunt acuzați Udrea și Andronic.
Radu Budeanu, condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare
În rechizitoriu, procurorii DNA au reținut următoarea stare de fapt:
„În cursul anului 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela a acceptat promisiunea făcută de un om de afaceri, prin intermediari, de a primi suma de 5.000.000 USD pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și a celor din cadrul SC Hidroelectrica SA, în vederea menținerii, în condițiile deja negociate (preț și cantitate de energie furnizată), contractele pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu SC Hidroelectrica SA.
Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar și o creanță de 900.000 de euro; creanța reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terț și care era garantată cu părți sociale ale unei societăți comerciale care deținea două publicații.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Udrea Elena Gabriela a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe.
Cu ocazia audierii sale ca martor, inculpatul Dan Cătălin Andronic a făcut afirmații mincinoase, cu privire la aspectele esențiale ale cauzei. De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos:
– că nu a avut cunoștință de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanței amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părți sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deținut de această societate;
– că îi comunica Elenei Udrea date privind situația financiară a cotidianului deținut de societatea media și indicatori de performanță, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoștința că publicației îi „merge bine”;
– că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a „verifica veridicitatea” informațiilor obținute”.
