Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor avertizează că recomandările din raportul MCV “nu au caracter opţional”, în acest sens existând și o decizie a Curții Constituționale a României (CCR), astfel că trebuie puse în aplicare.
„Recomandările formulate în cadrul Raportului MCV nu au caracter opţional pentru România, prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a României apreciind că poziţia de membru al Uniunii Europene ”impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actele aderării şi din prevederile alineatului (2)”, precizează vineri asociația, într-un comunicat de presă semnat de procurorii Antonia Diaconu (Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti) şi de Adrian Cosmin Iordache (Direcţia Naţională Anticorupţie).
Membrii asoociației îl contrazic, astfel, pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care susține că recomandările din raportul MCV nu sunt obligatorii, desi chiar el a votat decizia CCR, el fiind judecător constituțional în anul 2012.
„Semantica spune că recomandarea nu e obligatorie. Ce este obligatoriu şi m-aş bucura dacă aţi reţine – faptul că sunt obligatorii standardele europene. E obligatoriu procesul ireversibil de legiferare. N-aş vrea să răspund întrebărilor nepotrivite. De aceea nu am ieşit public. (…) Toate recomandările au rolul lor”, a declarat în urmă cu câteva zile Tudorel Toader.
Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor arată însă că “apreciază obiectivitatea şi integritatea surselor de documentare în procesul de elaborare a Raportului MCV 2018” și cere factorilor implicaţi în procesul de punere în aplicare a recomandărilor MCV să lanseze un „dialog real şi de bună-credinţă” cu toţi actorii implicaţi în sistemul de justiţie.
„Raportul Comisiei Europene vine în momentul în care, din 2017, mai multe organisme internaţionale au semnalat că politicile adoptate în România nu răspund exigenţelor statului de drept şi rolului parchetelor, aşa cum sunt dezvoltate în jurisprudenţa CJUE, CEDO şi în recomandări destinate statelor membre al Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei. Efectele asupra sistemului judiciar şi a sustenabilităţii necesare în cadrul MCV sunt prezentate realist, în sensul că politicile iniţiate şi adoptate în perioada de referinţă s-au cumulat în direcţia vulnerabilizării cadrului de sancţionare a faptelor de corupţie, de reducere a capacităţii instituţionale a instituţiilor judiciare şi de reducere a independenţei procurorilor”, insistă membrii asociaţiei.
