Curtea Constituţională a României (CCR) a redactat și publicat motivarea deciziei prin care au admis, pe 9 decembrie 2020, contestația preşedintelui Klaus Iohannis față de modificarea și completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.
Noul act normativ prevede, printre altele, că permisul de vânătoare se poate obţine după şase luni de stagiatură.
CCR a stabilind că legea este neconstituţională, deoarece a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea principiului bicameralismului.
În motivarea deciziei, Curtea arată că există deosebiri „majore” de conţinut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului.
„Legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, vizează aspecte total diferite faţă de dispoziţiile legale dezbătute şi respinse în Senat şi nu are nicio legătură cu obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează cu privire la dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Legea adoptată de Camera Deputaţilor modifică obiectul de reglementare al iniţiativei legislative, schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea statuează că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din examinarea dispoziţiilor deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera Deputaţilor a sustras dezbaterii primei Camere sesizate modificările adoptate, contrar art. 61 din Constituţie”, au arătat judecătorii constituţionali.
