Cei doi magistrați din Completul de 3 judecători al ÎCCJ care l-au condamnat pe Liviu Dragnea, în primă instanță, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare – Constantin Epure şi Geanina Arghir, cel de-al treilea, Pistol, făcând opinie separată și cerând achitarea inculpatului – arată în motivarea sentinţei că actualul lider al PSD a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute.
Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu, după ce judecătorii au decis că acesta a determinat-o pe şefa Direcției de Protecţia Copilului, Floarea Alesu, să angajeze fictiv două persoane care lucrau, de fapt, la Organizația PSD de Teleorman, condusă chiar de el.
Salariile încasate de cele două timp de 7 ani este considerat prejudiciu.
Acum, Înalta Curte trebuie să stabilească data la care va începe apelul şi ce complet îl va judeca.
“Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă şi fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, se arată în motivarea dată în 14 septembrie, după sentința pronunțată în 23 iunie.
Gradul de pericol social al faptelor este evidenţiat de “modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale”.
“Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptelor, Înalta Curte, în opinie majoritară, remarcă încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcţionar ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna- credinţă, onestitatea, transparenţa, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă şi corespunzătoare a funcţiilor publice. Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecinţe negative în bunul mers al instituţiei din care funcţionarul face parte”, potrivit sursei citate de Mediafax.
Judecătorii susţin, în motivare, că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, cum e cazul lui Liviu Dragnea, dar şi cele cu funcţii de conducere în instituţii publice “au obligaţia de a-şi îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile şi însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.
“Or, dacă cele două inculpate nu ar fi beneficiat de protecţia inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, ci doar de a inculpatei Alesu Floarea, cum s-a susţinut de apărarea acestuia, comportamentul angajaţilor ar fi fost diferit. Nu ar fi îndrăznit să i se adreseze acesteia cu sesizări, reproşuri, privind neprezentarea celor două angajate în cadrul Direcţiei. De asemenea, relevantă este şi atitudinea inculpatei Alesu Floarea, pasivă, de resemnare şi neputinţă, atunci când angajaţii din subordine o abordează cu subiectul prezenţei celor două angajate în cadrul Direcţiei Generale, preferând să-şi îndemne subordonaţii la „tăcere” – „tăcerea e de aur” (declaraţie martor Paraschiv Mihaela Ramona), „să-şi vadă de treabă” (declaraţie inculpat Balaban Constantin Claudiu), ceea ce demonstrează că hotărârea de a le menţine în funcţie, în cadrul Direcţiei, a celor două angajate nu a fost luată din iniţiativa inculpatei, ci ca urmare a determinării sale de către inculpatul Dragnea Nicolae Liviu în acest sens, fiind în imposibilitatea de a le sancţiona, întrucât risca, la rândul său, să fie sancţionată disciplinar”, mai arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în motivare.
Magistraţii arată, referitor la activitatea desfăşurată de Liviu Dragnea la Consiliul Judeţean Teleorman, respectiv felul în care acesta a acţionat în “relaţia instituţională” cu fosta şefă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu, este “expresia elocventă a modului în care puterea, influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile deţinute, sunt folosite, în mod intenţionat, în acţiuni cu un scop eminamente nelegal”.
“Deşi apărarea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu a încercat să acrediteze ideea că cele două angajate ar fi fost „protejatele” altor persoane – ale prefectului, ale primarului din Alexandria – după cum au afirmat unii martori audiaţi în faza de cercetare judecătorească, nu se explică de ce inculpata Alesu Floarea, directorul general al D.G.A.S.P.C Teleorman şi în subordinea căreia se aflau cele două angajate, a ales să se adreseze preşedintelui Consiliului Judeţean şi să nu ceară explicaţii acelor persoane despre care se susţine că le-ar fi protejat pe cele două, iar Stoica Anisa Niculina l-a indicat pe inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca fiind cel care a rezolvat situaţia angajării sale”, arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
C4 Media a făcut o sinteză a declarațiilor incriminatoare ale martorilor în acest proces:
Mărturiile împotriva liderului PSD. Cei doi judecători care l-au condamnat pe liderul PSD au indicat în motivare martorii și inculpații, angajaţi la Protecţia Copilului Teleorman, care au dat declaraţii împotriva lui Liviu Dragnea.
martora Jenica Dumitru: „Am sesizat d-nei director Alesu că cele două nu se prezintă la serviciu, însă aceasta mi-a spus că nu e treaba mea şi că preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Dragnea Nicolae Liviu, ştie despre această situaţie (…). În perioada în care am avut-o director pe Alesu Floarea, am realizat că situaţia privitoare la cele două angajate o depăşea chiar şi pe aceasta, deoarece aceasta se subordona întru totul oricărei dispoziţii verbale dată de Preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman şi al Organizaţiei PSD Teleorman (…) Era unanim cunoscut de către toţi angajaţii D.G.A.S.P.C. Teleorman (Protecţia Copilului Teleorman – n.r.), inclusiv de către mine, faptul că toţi directorii D.G.A.S.P.C. Teleorman au fost numiţi politic, iar în ceea ce o priveşte pe Alesu Floarea, cunoşteam faptul că aceasta era un membru marcant al PSD Teleorman şi că a avut o funcţie de conducere în acest partid şi că se bucura de susţinerea Preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman din acea perioadă”.
martora Ramona Paraschiv: “Numita Botorogeanu Adriana am aflat că era angajată în cadrul direcţiei, însă am aflat că în realitate nu venea la serviciu, fiind de notorietate că îşi desfăşura activitatea la secretariatul sediul PSD Teleorman. Acest aspect era de notorietate şi era cunoscut de majoritatea angajaţilor, evident şi de către directori.”
martorul Remus Boboc: „Din cadrul Direcţiei toată lumea ştia că cele două, deşi sunt plătite pe funcţii în cadrul direcţiei, în realitate nu lucrau, ci îşi desfăşurau activitate la sediul P.S.D. Această situaţie devenise atât de notorie încât era considerat aproape normal ca aceasta, ca şi Stoica Anisa Niculina, să nu vină la serviciu şi să-şi încaseze salariul, deoarece se considera că cele două erau protejate având în vedere că lucrau la sediul Organizaţiei Judeţene a P.S.D”.
martora Sanda Busuioc: „După percheziţia efectuată de DNA m-am interesat şi eu de motivul cercetărilor şi am aflat că cele două persoane Botorogeanu şi Stoica se bucurau de protecţia preşedintelui Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea, în sensul că lucrau la sediul partidului”.
martora Mirela Chera: “Fiind în subordinea Consiliului Judeţean, preşedintele acestuia avea posibilitatea de a face numirile directorilor la D.G.A.S.P.C. Teleorman. Chiar, personal, domnul Dragnea, când a numit-o pe doamna Alesu Floarea, ne-a prezentat-o tuturor angajaţilor.(…) Arăt că, potrivit cadrului normativ existent, numirea, revocarea şi sancţionarea directorului general al D.G.A.S.P.C. Teleorman se făcea de către preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman (…) Liviu Dragnea era un fel de Dumnezeu, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere.”
inculpatul Gheorghe Nicuşor: „Chiar dacă nici de către directorul general Alesu Floarea sau de către directorul adjunct Miloş Rodica nu mi s-a spus, în mod direct, niciodată cine anume o protejează pe Botorogeanu Adriana, în sensul că mi s-a cerut să o trec prezentă în pontaj şi să îi întocmesc raportul de evaluare şi fişa cu atribuţiuni de serviciu, în cadrul instituţiei, era cunoscut de către angajaţi faptul că Botorogeanu Adriana lucra la sediul organizaţiei PSD Teleorman şi că se bucură de protecţia acestei organizaţii politice şi totodată că aceasta este protejată de Bombonica Dragnea, de Dumitrescu, din cadrul Consiliului Judeţean Teleorman şi că de asemenea Botorogeanu Adriana şi soţul acesteia sunt oamenii de curte ai familiei Dragnea Bombonica (…) Soţia mea care era şeful unui centru din cadrul DGASPC Teleorman a refuzat să accepte transferul în cadrul centrului condus de ea al unei angajate care cred că se numea Drăghici şi care avea un comportament asemănător cu cel al lui Botorogeanu Adriana şi, având în vedere refuzul soţiei mele de a accepta primirea acelei angajate la centrul pe care îl conducea, a fost sunată la Consiliul Judeţean Teleorman, de vicepreşedintele Consiliului Judeţean din acea perioadă Putineanu, care i-a cerut să nu mai facă comentarii raportat la acea persoană”.
inculpata Valentina Mirela Marica: “În situaţia în care aş fi refuzat să întocmesc celor două angajate rapoartele de evaluare, cu siguranţă aş fi suferit repercusiuni, având în vedere că cele două lucrau la organizaţia PSD Teleorman, iar Liviu Dragnea era preşedintele acelei organizaţii şi al Consiliului Judeţean Teleorman”.
martora Neagu Valerica: „Încă de la angajare, mi s-a spus de către directorii instituţiei care le-au angajat că cele două angajate nu prea vor să vină la serviciu la DGASPC Teleorman, în cadrul centrelor în care figurau angajate, deoarece vor lucra la sediul organizaţiei PSD Teleorman. Menţionez că acest fapt era unanim cunoscut de către toţi angajaţii DGASPC, însă având în vedere că instituţia se subordona Consiliului Judeţean Teleorman, atât această instituţie, cât şi DGASPC aveau conducători care aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat, niciun angajat, nici şefii de serviciu în care figurau cele două, nici colegii de serviciu nu aveau curajul să ceară explicaţii privitoare la absenţa de la serviciu a celor două”.
martora Ioana Peşte: „Aceste aspecte (că cele două angajate nu se prezentau la serviciu) erau cunoscute de către toţi angajaţii DGASPC care lucrau în sediul central şi de cele mai multe ori, când unora dintre ei, pentru faptul că întârziau la serviciu, le erau făcute observaţii de către şefii de serviciu, acestea comentau în cadrul instituţiei şi reproşau faptul că cele două nu vin deloc la serviciu şi nu li se întâmpla nimic (…). Despre cele două persoane se discuta şi era cunoscut de angajaţii instituţiei că în realitate au lucrat în cadrul organizaţiei PSD Teleorman, chiar dacă figurau angajate la DGASPC, instituţie care se afla în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman”.
inculpata Floarea Alesu: „Miloş Rodica mi-a spus că, din câte ştia dânsa, angajarea celor două persoane s-a făcut la solicitarea d-lui Dragnea (…) La ultima discuţie, (Liviu Dragnea – n.r.) mi-a spus să-i pun la muncă pe ceilalţi angajaţi, care erau în număr de 800, că sunt destui care stau degeaba, deci nu mai trebuie să insist cu privire la situaţia celor două persoane (…..) Atât Stoica Anisa Niculina, cât şi Botorogeanu Adriana mi-au spus că, de către preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la acea perioadă (Dragnea Nicolae Liviu) li s-a spus că vor fi angajate pe diferite funcţii la D.G.A.S.P.C. Teleorman, însă vor lucra în fapt la sediul P.S.D. Teleorman până la data la care se va reuşi angajarea lor, definitiv, în cadrul organizaţiei P.S.D. Teleorman, fapt care însă nu s-a petrecut până la plecarea celor două din cadrul D.G.A.S.P.C. (….) Eu le-am convocat, atât pe Botorogeanu, cât şi pe Stoica Anisa Niculina, ele mi-au spus că au fost angajate în cadrul direcției, însă existând mult de muncă în cadrul P.S.D. Teleorman, îşi vor desfăşura activitatea acolo şi că despre acest lucru are cunoştinţă şi domnul Dragnea Liviu.”
inculpata Rodica Miloş: „La nivelul angajaţilor D.G.A.S.P.C. Teleorman, se cunoştea faptul că Botorogeanu Adriana nu venea la serviciu, însă, având în vedere că aceasta era cunoscută ca o protejată, nu s-a întreprins niciun demers pentru clarificarea situaţiei acesteia”.
inculpata Botorogeanu Adriana: „Precizez că inclusiv după perioada în care nu am mai fost plătită de la Fundaţia pentru Politici Social Democrate, eu mi-am continuat activitatea tot la sediul Organizaţiei Judeţene a PSD Teleorman şi cred că, tot în acea perioadă, nu mai îmi amintesc de către cine, însă tot la iniţiativa unei persoane din cadrul partidului a fost găsită soluţia ca eu să fiu angajată pe perioadă determinată la SC Tel Drum SA şi îmi amintesc că am fost sunată de la această firmă pentru a merge să îmi fac formalităţile de angajare”.
Stoica Anisa Niculina, declarație ca martor: „Nu cunosc cu exactitate motivul pentru care s-a recurs la această soluţie, însă datorită faptului că nu am putut fi remunerată de la organizaţia politică la care mi-am desfăşurat activitatea, preşedintele organizaţiei judeţene Teleorman din acea perioadă, Liviu Nicolae Dragnea, care deţinea şi funcţia de preşedinte al CJ Teleorman, a luat hotărârea ca pentru o perioadă temporară, până se va găsi o soluţie de angajare efectivă a mea în cadrul organizaţiei PSD Teleorman, să fiu angajată în funcţia de referent în cadrul DGASPC Teleorman, instituţie ce se afla în componenţa şi subordinea CJ Teleorman. Mi s-a spus, după cum am precizat, că această situaţie va fi temporară (angajarea în cadrul DGASPC Teleorman) însă eu am continuat să-mi desfăşor în fapt activitatea în cadrul biroului de presă al PSD Teleorman, până în iarna anului 2010. În toată această perioadă, după cum am declarat, eu am lucrat, în fapt, la biroul de presă al PSD Teleorman şi de la DGASPC Teleorman am încasat lunar un salariu care era situat în jurul sumei de 700 lei”.
Stoica Anisa Niculina, declarație ca suspect: ”Mențin în totalitate declarația dată anterior în cauză în calitate de martor și în completarea acesteia raportat la faptele reținute în sarcina mea mai fac următoarele precizări:
În anul 2006, nu rețin cu exactitate data și luna, de către președintele organizației PSD Teleorman Dragnea Liviu, mi s-a propus o colaborare, în sensul ca eu să lucrez la biroul de presă al organizației județene a PSD Teleorman, în funcția de comunicator, unde urma să asigur relația organizației politice menționate cu mass-media.
Având în vedere că în acea perioadă eu colaboram deja cu un ziar local am acceptat propunerea și am început efectiv să merg la sediul organizației PSD Teleorman, lângă sediul central al Raiffeisen Bank, în apropierea Consiliului Județean Teleorman.
Inițial, o perioadă de aproximativ două sau trei luni, am lucrat la biroul de presă al organizației menționate fără să fiu remunerată în vreun fel, iar, la un moment dat, președintele organizației PSD Teleorman, Liviu Dragnea, m-a întrebat dacă situația mea a fost rezolvată în vreun fel, în sensul dacă mi s-a făcut vreo formă de angajare, iar după ce i-am spus că nu s-a găsit o rezolvare a situației mele, în sensul că nu am fost angajată, acesta mi-a spus să merg la DGASPC Teleorman, pentru a fi angajată. Imediat a purtat o discuție cu o persoană pe care nu mi-o amintesc, legată de încadrarea mea la DGASPC Teleorman, după care mi-a spus că pentru moment, voi fi angajată la DGASPC Teleorman, fără să îmi dea alte detalii, și mi-a precizat că această situație va fi doar pentru moment, urmând probabil ca ulterior să fie găsită o altă soluție pentru angajarea mea.
Având în vedere că și pentru mine era o confuzie, nu știam dacă sunt angajata organizației județene PSD Teleorman sau a DGASPC, am întrebat persoanele care se aflau atunci în sediu, nu îmi amintesc numele acestora, ce este cu această direcție și mi s-a spus că nu prea este treaba mea, eu să fac ce mi se spune și să nu mai comentez, că au ei grijă de ce trebuie să se întâmple.
Ulterior am mers la DGASPC Teleorman, am depus actele și am susținut un concurs pentru angajare, după care am fost angajată în cadrul acestei instituții însă așa cum fusese stabilit în urma discuției cu Liviu Dragnea, am continuat să lucrez la sediul organizației PSD Teleorman, la biroul de presă, unde coordonam și efectuam activitatea de presă.
Având în vedere faptul că nu lucram în fapt la DGASPC Teleorman, ci la biroul de presă al organizației PSD Teleorman, eram nemulțumită de această situație, pe care nu o înțelegeam și cu care nici nu eram de acord însă eu o priveam mai degrabă ca pe un prejudiciu de imagine a președintelui PSD Teleorman și nu ca pe un fapt penal.(…)În ceea ce privește faptul că am lucrat la sediul organizației PSD Teleorman, la biroul de presă și am fost plătită de la DGASPC Teleorman în perioada 2006 – decembrie 2010, menționez că această situație era probabil cunoscută și de alte persoane din conducerea organizației PSD Teleorman, însă persoana care a luat această decizie și a găsit această formulă care nu a fost cea mai fericită, a fost președintele organizației Liviu Dragnea, care era singurul care și-a asumat această decizie.(…)”.
Stoica Anisa Niculina, declarație ca inculpat, în fața instanței:
„La o întrunire la Camera Deputaților, cred, în anul 2006, am făcut cunoștință cu d-nul Dragnea, iar, ulterior ne-am întâlnit la CJ Teleorman, împrejurare în care mi-a spus că dorește să înființeze un birou de presă în cadrul Organizației Județene a Partidului.
Eu i-am spus că nu m am mai ocupat de PR însă aș fi de acord să încerc. La acea dată s-a pus problema să lucrez în cadrul biroului de presă al partidului, ulterior, fiind numită în funcţia de purtător de cuvânt. Eu 3 luni de zile, deși mi-am desfășurat activitatea la Organizația Județeană a Partidului nu am fost remunerată. La un moment dat am fost întrebată de președintele C.J Teleorman, d-nul Dragnea, care era și președintele Organizației Județene a Partidului dacă s-a rezolvat problema mea cu angajarea șu eu i-am spus că nu și nici nu știam cine trebuia să o rezolve.
Eu nu am apelat la nimeni să intervină la d-nul Dragnea Liviu pentru a fi angajată. Domnul Dragnea a avut niște discuții cu niște persoane pe care nu le mai țin minte exact și mi-a spus că voi fi angajată în cadrul DGASPC Teleorman, spunând că este o soluție temporară”.
Astfel de mărturii, dar și alte probe i-au convins pe judecători că liderul PSD se face vinovat de instigare la abuz în serviciu.
“Instigarea a fost directă, simplă, prin comunicarea, în mod direct, explicit, inculpatei Florea Alesu a hotărârii inculpatului Dragnea privind situaţia celor două angajate. Nu a fost nevoie de rugăminți, amenințări, presiuni sau alte forme de constrângere. Autoritatea, puterea oi influența conferite de funcțiile deținute de inculpat (..) au fost determinante în reușita activității de instigare”, arată magistraţii în motivare.
Opinia separată a judecătorului Ștefan Pistol
În motivarea opiniei separate, Ştefan Pistol susţine că declaraţiile date la DNA şi în instanţă de unii martori şi inculpaţi cu referire la Liviu Dragnea nu se coroborează cu alte probe.
Astfel, cu referire la acuzaţia la adresa lui Dragnea că a determinat-o pe Anisa Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman, judecătorul Ştefan Pistol arată că declaraţiile acesteia, care susţin acuzaţia procurorilor, “sunt singulare, discuţiile şi aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o altă probă administrată”, potrivit Agerpres.
“În final, examinând cele 3 declaraţii ale inculpatei Stoica Anisa (persoana ‘instigată’ la săvârşirea unei infracţiuni), date la intervale de câte 2 ani (2014, 2016 şi 2018), se constată, pe de o parte, că acestea au devenit din ce în ce mai complete pe măsura trecerii timpului, iar pe de altă parte, şi-au păstrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea să confirme susţinerile sale. (…) Declaraţiile inculpatei Stoica Anisa sunt singulare şi nu se coroborează cu alte probe certe care, pe de o parte, să răstoarne prezumţia de nevinovăţie prev. de art.4 C.pr.pen., iar pe de altă parte, să realizeze standardul de probaţiune prevăzut de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. necesar pentru reţinerea acestei acuzaţii în cazul inculpatului Dragnea Liviu. Declaraţiile coinculpatei Stoica Anisa nu numai că sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au şi un caracter incert prin constatarea ‘completării detaliilor’ după circa 12 ani de la data angajării sale, fără să existe o explicaţie rezonabilă pentru aceste completări”, susţine Ştefan Pistol.
Judecătorul mai spune că nu există probe ori indicii temeinice din care să rezulte că numirea Floarei Alesu în funcţia de director general al DGASPC Teleorman ar fi fost influenţată de Liviu Dragnea.
“Astfel, nu există niciun indiciu temeinic pentru susţinerea afirmaţiilor inculpatei Alesu Floarea în sensul că se temea de posibila sa sancţionare de către inculpatul Dragnea Liviu, care avea calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ori pentru sugerarea ipotezelor că ar fi existat, în mod real, riscuri cu privire la finanţarea activităţii DGASPC Teleorman, respectiv cu privire la aprobarea organigramelor ori statelor de funcţii pentru această Direcţie”, se arată în opinia separată.
Magistratul consideră că nu se pot reţine ca probe temeinice în acuzare afirmaţii sau opinii personale ale unui martor (“Liviu Dragnea era un fel ‘de Dumnezeu’, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere” – martora Chera Mirela), având în vedere că martorul este audiat cu privire la fapte sau împrejurări de fapt, iar nu cu privire la opinii sau păreri personale despre persoana inculpatului.
“Aşa cum s-a menţionat anterior, din examinarea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă a contribuţiei prin influenţa celor două funcţii deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în menţinerea celor două angajate în cadrul DGASPC Teleorman şi nici persoanele concrete asupra cărora s-ar fi exercitat această influenţă”, declară judecătorul.
Ştefan Pistol precizează că, în perioada 21 martie – 17 august 2014, în birourile de la DGASPC Teleorman unde lucrau Floarea Alesu (director) şi Jenica Dumitru (şef serviciu resurse umane) au fost montate dispozitive de supraveghere şi interceptare (audio, video, foto), însă nu au fost obţinute probe care să releve implicarea lui Dragnea.
“Se constată că organele de urmărire penală au solicitat şi s-a încuviinţat, pe o durată de mai multe luni (perioada 21.03.2014-17.08.2014), utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare faţă de inculpatele Alesu Floarea şi Dumitru Jenica (interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă prin posturile telefonice, supravegherea video, audio şi prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere în birourile utilizate de acestea, pătrunderea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2014 şi până la data de 19 mai 2014 a organelor de urmărire penală în biroul directorului general şi biroul şefului serviciu resurse umane, juridic şi contencios). În urma utilizării acestor metode speciale de supraveghere, nu au fost obţinute probe care să releve implicarea inculpatului Dragnea Liviu în faptele care fac obiectul prezentei cauze penale“, mai spune Pistol.
Judecătorul afirmă că nici nu au fost obţinute probe împotriva lui Dragnea nici în urma percheziţiilor efectuate la sediul DGASPC Teleorman, la domiciliul Floarei Alesu sau percheziţia informatică a unor cartele SIM ridicate de la aceasta din urmă.
