UPDATE: Curtea de Apel București (CAB) a stabilit, vineri, 5 termene de judecată până la pronunțarea sentinței definitive în dosarul „Colectiv”.
Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone s-a îmbolnăvit de COVID exact când începe judecarea apelului în dosarul „Colectiv”, în care a fost condamnat deja în primă instanță la 8 ani și 6 luni de închisoare, pentru abuz în serviciu.
După săptămâni de campanie pentru fotoliul de primar al Sectorului 5, Piedone, care candidează din partea noului partid al mogulului condamnat Dan Voiculescu „Felix”, a anunțat pe Facebook că este confirmat pozitiv cu noul coronavirus.
Dar nu este internat în spital, ci s-a izolat la domiciliu se simte bine, nu are niciun simptom.
Iată mesajul transmis pe Facebook:
Fiica mea a mers la medic pentru a face mai mult analize pentru că este alergică la ambrozie. Medicii i-au cerut să facă și un test COVID-19, iar în cursul zilei de marți a fost depistată pozitiv cu noul coronavirus. În acest moment se află în izolare la domiciliu pentru că este asimptomatică. Deși nu locuim în aceeași casă, am mers la medic să fac și eu testul. În așteptarea rezultatului am decis să mă autoizolez. Toți membri familiei mele au făcut testul, însă niciunul nu are simptome. Chiar și așa, cred că trebuie să fim responsabili și să respectam măsurile impuse de autorități în astfel de cazuri. Sănătatea este cel mai de preț dar pe care îl primim când ne naștem. Trebuie să avem grijă de ea și să o prețuim. Trebuie să avem grijă de cei dragi, să îi ferim de o posibilă îmbolnăvire. Dragi prieteni, să fim responsabili și să avem grijă de noi, dar și de cei din jurul nostru! Virusul există și ține doar de noi să ne protejăm!Autoritățile nu s-au dezis nici în cazul Colectiv: IGSU a ascuns probe, procurorii au tărăgănat ancheta, primul judecător al dosarului s-a pensionat subit.
Abia pe 16 decembrie 2019, după 4 ani de la incendiul din clubul Colectiv în urma căruia au murit 65 de tineri, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4.
Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.
Potrivit DNA, în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, cei doi ofiţeri ISU – Antonina Radu şi George Matei -, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcţionat ca persoană juridică SC Music Hall SRL Bucureşti, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL Bucureşti) desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.
Procurorii au reţinut că cei doi au permis funcţionarea în continuare a societăţii în condiţiile constatate şi nu au întreprins nicio măsură pentru intrarea în legalitate din acest punct de vedere, fiind astfel cauzată vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice prin permanenta punere în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a acestora şi a angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului Colectiv în perioada septembrie 2014 – 30 octombrie 2015, dar şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.
Anchetatorii arată că, deşi au făcut mai multe deplasări la clubul Colectiv, Antonina Radu şi George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca această societate să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti pentru că funcţiona fără aviz/autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.
Și ceilalți inculpați au primit condamnări grele:
- 8 ani și 6 luni de închisoare – fostul primar al secorului 4 București, Cristian Popescu Piedone
- câte pentru 11 ani și 8 luni de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru 5 ani – cei trei patroni ai clubului – George Anastasescu Costin Mincu și Paul Gancea
- 12 ani și 8 luni – administratorul firmei de artificii, Daniela Niță
- 9 ani și 8 luni: pirotehnistul Zaharia Viorel
- 10 ani – pirotehnistul Moise Marian
- 3 ani și 6 luni – patronul firmei de artificii, Cristian Niță
- câte 9 ani și 2 luni pompierii Antonina Radu și George Petrică Matei
- 7, respectiv 3 ani – fostele subalterne ale lui Piedone, Larisa Ganea și Ramona Moțoc
În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015″.
Patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu “nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.
Toți cei condamnați în primă instanță au fost obligați să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale în valoare de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
Suma medie pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro. Sunt însă părţi civile care vor încasa 500.000 euro, 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.
Inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor rezidă în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
„Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.). Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, ‘invocând’ pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice”, spunea magistratul.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv „denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.
