Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a găsit pretextul pentru ca Guvernul Dăncilă să dea o ordonanță privind amnistia și grațierea, amintindu-și după 2 ani de OUG nr. 6/2016 emisă de Guvernul Cioloș după ce judecătorii CCR au lăsat descoperită Direcția Națională Anticorupție în privința interceptărilor, interzicând SRI să le mai facă – așa cum era prevăzut în Codul de procedură penală – deși DNA nu avea serviciu tehnic pentru o astfel de operațiune.
Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, act normativ pe baza căruia a fost încheiat în decembrie 2016 protocolul dintre SRI și Parchetul general, semnat de Eduard Hellvig și Augustin Lazăr, dar despre care procurorul general a precizat că nu a fost pus în aplicare niciodată.
“Ordonanţa care a permis constituirea acestor echipe mixte, încheierea protocoalelor a primit aviz de la SRI, de la CSAT. (…) A primit aviz şi de la CSAT. L-a cerut şi l-a primit. Aşa scrie în documentaţie. 10 martie 2016, am făcut public. Pe 10 l-a cerut, pe 10 l-a primit. Se numeşte operativitate şi loialitate faţă de valorile constituţionale, cu ghilimelele de rigoare.Și președintele României e om și mai greșește. Eu nu am mai auzit de așa ceva, că SRI să avizeze o ordonanță, dar nici eu nu le știu pe toate”, a reclamat Toader pe Dacian Cioloș.
Toader: CSAT-ul a dat dezlegare SRI-ului să intre în activitatea asta, așa se traduce
„Ordonanţa de urgenţă are puterea juridică precum o lege şi atunci nu putem spune dacă o lege e legală, dar putem discuta dacă ea e constituţională. Cel care cere nu e vinovat – poate nu ştie, poate încearcă -, dar problema e la cel care îl dă. Cum dau eu aviz într-o problemă care nu e de competenţa mea? Şi, sigur, eu am repetat şi cât voi fi ministru voi mai repeta când voi avea ocazia că o regulă elememtară minimală şi de bază e aceea de a ne cunoaşte competenţele şi de a ni le respecta. Dacă nu le cunoaştem, atunci nu avem cum să le respectăm, dar e posibil să le cunoaştem şi să nu le respectăm. Sunt două condiţii cumulative. CSAT-ul a dat dezlegare SRI-ului să intre în activitatea asta, aşa se traduce”, a mai spus Tudorel Toader.
Cioloș: Au fost consultări de bun-simț, nu am cerut aviz
În replică, fostul prim-ministru tehnocrat a spus că nu a fost vorba despre vreun aviz, ci de “consultări cu SRI”, și că a făcut asta “din bun-simț”, pentru că toate instituțiile care au legătură cu un domeniu ce urmeazpă a primi reglementări prin acte normative trebuie consultate.
“A fost o consultare cu SRI pentru că OUG viza SRI, nu aveam nevoie de aviz pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, era firesc sa avem consultari. Ăsta e un lucru de bun-simţ, dacă nu de bună practică legislativă şi nu e cazul să-i dau eu lecţii domnului Tudorel Toader despre ce înseamnă bună practică legislativă”, a declarat Dacian Cioloş marți seară la emisiunea “Jocuri de putere” de la Realitatea TV.
Iată și celelalte precizări:
“Ordonanţa 6 a venit în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care interzicea SRI să mai utilizeze acel instrument, acele dispozitive de interceptări care erau legale, folosite de procurori, cu aviz de la judecători, conform legii, în anumite dosare de cercetări penale. (…)
În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la Procuratură şi chiar la DNA riscau să rămână blocate. (…) Şi atunci era important ca Guvernul să vină cu alternativă care să ţină cont de decizia CCR. (…)
De aceea noi am lucrat foarte repede, dar în mod transparent, pe acest proiect de ordonanţă, am cerut avizul CSM, am primit avizul din partea comisiei 1 din CSM, cea, de fapt (…), care avea competenţă pe această temă şi care ne-a dat avizul (…) şi cu acest aviz, şedinţa de guvern a fost într-o vineri, dacă ţin eu bine minte (…), a fost o şedinţă extraordinară, deci am adoptat ştiind că avem acest aviz.
Conducerea CSM ne-a spus: nu putem convoca de urgenţă CSM acum pentru a vă formaliza, de fapt, acest aviz pe care-l aveţi de la comisia 1, dar o să o facem săptămâna următoare. Deci, noi am adoptat ordonanţa de urgenţă, ea a fost publicată, a venit apoi şi avizul de la CSM care, de fapt, a formalizat ceea ce decisese deja comisia 1, cea de specialitate.
Ordonanţa de urgenţă s-a dus la Parlament, aşa cum prevede procedura. Nu au blocat-o pentru că puteau să o facă. Dacă atunci considerau că avizul respectiv nu a fost unul corect, ei ştiau foarte clar cum s-a operat acea decizie. Parlamentul a lăsat-o să meargă, ea a intrat în funcţiune şi a produs efecte.
Din câte ştiu, Senatul a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei şi a trimis-o la Camera Deputaţilor.
Ce se întâmplă acum? La un an şi jumătate, la doi după ce această ordonanţă a fost adoptată în mod foarte transparent, aşa cum v-am explicat, se trezeşte Parlamentul sau Ministerul Justiţiei că ea ar avea nişte probleme. Şi de ce? Nu pentru că e o problemă cu ordonanţa respectivă (…), ci pentru a găsi încă o chichiţă din asta legislativă, procedurală, ca să împiedice finalizarea unor dosare care au un impact negativ şi pun în pericol libertatea unor oameni politici. (…)
Acum s-au trezit, pentru că şi-au dat seama că aceasta poate să fie o soluţie ca să scape de anumite dosare în justiţie”, a declarat Cioloş.
Toader: Dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă OUG
Fără a fi parlamentar, Tudorel Toader a anunțat duminică seară, la Antena 3, ce va face Camera Deputaților: va respinge OUG nr. 6/2016, după ce Senatul a aprobat-o. Iar în locul ei va fi emisă, de către Guvernul Dăncilă, o nouă OUG.
„În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care analizează Ordonanţa 6 ce a permis aceste echipe mixte şi aceste protocoale. Am înţeles că e posibil ca ordonanţa să fie respinsă. Dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă ordonanţă de urgenţă. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (…) Dacă pică ordonanţa, legea trebuie promulgată de preşedinte şi produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. respPosibil ca preşedintele să o atace la CCR. Se inge ordonanţa, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonaţa le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele… dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”, a declarat Tudorel Toader, amintind din nou despre subiectul revizuirii tuturor sentințelor date în baza protocoalelor SRI, deși acest lucru nu este posibil.
“Nu avem în discuție amnistia și grațierea”
Pe de altă parte, Toader a spus că „la ministerul Justiției nu există nici în discuție, nici în dezbatere, elaborare, avizare un proiect de act normativ pe OUG referitor la amnistie și grațiere”.
El a adăugat că „suntem în anul centenar” iar „legiuitorul ar putea fi generos din această perspectivă”, în condițiile în care „există în Parlament un proiect de lege privind amnistia și grațierea”.
„Este vorba de o decizie juridică, de o politică penală pe care legiuitorul are deplină competență să o promoveze, eu nu pot să mă substitui legiuitorului”, a arătat Toader.
Insistând pe “clemență”, Tudorel Toader a precizat că „în istoria dreptului penal au fost relativ multe acte de clemență referitoare la amnistie și eventual și grațiere” dar „de fiecare dată legiuitorul a prevăzut condițiile amnistiei, grațierii dar și excepții”, în condițiile în care „nu poți să amnistiezi fapte să spunem grave, contra persoanelor, de violență domestică, sunt valori ce trebuie protejate în orice context socio-economic”.
Dragnea: “Cioloș a rămas aceeași păpușă a Serviciilor”
Condamnatul la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare – în primă instanță -, Liviu Dragnea, a sărit și el cu acuzații la adresa lui Dacian Cioloș – evident, tot la Antena 3:
“Câteva observaţii despre ce a spus Dacian Cioloş în seara asta. Încă o dată a arătat că este un om care habar n-a avut ce semnează şi a rămas aceeaşi păpuşă a serviciilor. Aşa-zisa obligativitate de a cere avizul de la CSAT pe ordonanţe – nu există aşa ceva, nici măcar la buget. Putea să citească legea CSAT. Dacă nu o înţelegea în română, o traducea în franceză. Acolo scrie că instituţiile din sistemul de securitate naţională (…) trebuie să avizeze proiectele de buget, adică înainte să le trimită la Ministerul de Finanţe, trebuie să le avizeze CSAT”.
Dragnea susţine că este “o minciună” argumentul lui Cioloș că fără OUG 6 ar fi apărut blocaje în anchetele penale:
“O altă minciună e legată de blocajul care ar fi apărut în anchetele penale dacă nu dădea Ordonanţa 6. În primul rând, Ordonanţa 6 are în nota de fundamentare o referinţă la decizia Curţii Constituţionale, dar în textul ei modifică multe articole din mai multe legi, din codurile penale, care nu au legătură cu decizia Curţii Constituţionale. A fost o ordonanţă dată pentru a păstra în joc, în câmpul tactic, Serviciul Român de Informaţii. Ăsta a fostul rostul Ordonanţei 6, dată într-o zi”.
Dragnea: Respingem prin lege OUG și punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele produse
Liviu Dragnea anunțase cu o seară înainte, tot la Antena 3, că “cel târziu săptămâna viitoare, Ordonanţa respectivă (OUG nr. 6/2016 – n.r.) va fi picată în Camera Deputaţilor”.
“Nu numai atât, lucrăm acum în legea de respingere a Ordonanţei să punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs”, a asigurat Dragnea.
Problema va fi însă la vot, deoarece Dragnea nu se mai poate baza pe toți deputații din PSD, zeci dintre ei migrând la partidul lui Victor Ponta, care abia așteaptă să se arate învingător.
Astfel, singura soluție rămâne o ordonanță de urgență dată de Guvernul Dăncilă, act normativ care va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial – aflat în subordinea Camerei Deputaților condusă de Dragnea – și care va produce efecte imediat.
OUG poate fi atacată la Curtea Constituțională a României (CCR) doar de către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. Iar termenele CCR sunt destul de relaxate: spre exemplu, abia după o lună se discută conflictul juridic sesizat de președintele Klaus Iohannis în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a plecat în concediu și l-a lăsat în locul ei pe vicepremierul Paul Stănescu, fără să-l anunțe pe șeful statului să emită un decret în acest sens.
Lăsând la o parte acest fapt, trebuie luat în considerare că judecătorii CCR ar putea marja pe eterna “oportunitate” a Guvernului de a emite ce acte normative dorește.
“Oportunitatea” este tertipul inventat de Călin Popescu Tăriceanu în momentul când a atacat la CCR ancjetarea de către DNA a modului de emitere a OUG 13 privind dezincriminarea infracțiunilor de corupție cu prejudicii mai mici de 200.000 de lei, prin care Dragnea ar fi scăpat de Dosarul “Bombonica”, deoarece avea prejudiciul de 108.000 lei.
Evident, Tăriceanu a fost sfătuit de cel care a mers la CCR să susțină “oportunitatea”: Tudorel Toader, profesor doctor, rector suspendat, ministru al Justiției, membru pentru al doilea mandat de 4 ani în Comisia de la Veneția și fost judecător la CCR timp de 10 ani – cu unul în plus față de mandatul constituțional de 9 ani.
